Parliamentary debates

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să trec în revistă câteva evenimente, desfăşurate la mijlocul lunii mai, în ani diferiţi, care, de-a lungul timpului, ne-au marcat, într-un fel sau altul, istoria.

La 12 mai 1848, acum 155 de ani, sub puternica impresie a Adunării de la Blaj, revoluţionarii moldoveni emigraţi l-au însărcinat pe Mihail Kogălniceanu să redacteze un program-legământ, la Braşov, intitulat "Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei". Programul, alcătuit în şase puncte, cuprindea, printre altele, dezideratul unirii Moldovei cu Ţara Românească "într-un singur stat neatârnat românesc". Documentul purta 14 semnături, iar ideile cuprinse aici şi-au găsit continuarea în "Proiectul de Constituţiune pentru Moldova", redactat tot de Mihail Kogălniceanu.

La 12 mai 1945, acum 58 de ani, armata română îşi încheia, după 260 de zile de luptă, participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. În cele nouă luni, efectivele militare angajate în lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanţi, pierderile armatei române ridicându-se la aproximativ 169.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi. Cu toate acestea, după cum se ştie, României i s-a refuzat statutul de ţară victorioasă, participantă la războiul antihitlerist, fiind obligă să plătească importante despăgubiri de război.

La 13 mai 1955, acum 48 de ani, are loc, la Varşovia Conferinţa statelor socialiste europene, cu participarea primilor miniştri, miniştrilor de externe şi ai apărării din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.Germană, Polonia, România, Ungaria şi URSS. China a avut, la această conferinţă, statutul de observator. Semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală (Tratatul de la Varşovia) s-a făcut pe 20 de ani, iar documentul prevedea crearea unui Comandament unificat al forţelor armate ale statelor semnatare şi a unui Comitet Politic Consultativ. Ultima dată a fost reînnoit, tot la Varşovia, la 26 aprilie 1985. La Praga, la 1 iulie 1991, preşedintele Ion Iliescu semnează, din partea României, Protocolul de încetare a valabilităţii Tratatului de la Varşovia.

La 14 mai 1968 are loc vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită a unui şef de stat vest-european în ţara noastră.

Cu permisiunea dumneavoastră voi încheia acest periplu istoric prin a vă reaminti că, la 12 mai 1943, acum 60 de ani, au fost finalizate lucrările de construcţie ale Pentagonului, cea mai mare clădire administrativă din lume, fără îndoială una din clădirile emblematice ale omenirii. Primele planuri de construcţie a Departamentului Apărării SUA au apărut în 1941, proiectul iniţial prevedea construirea unei clădiri cu cinci laturi şi cinci niveluri, cu acces la cinci magistrale auto, cu o suprafaţă utilă de aproximativ cinci milioane de metri pătraţi. Planurile au fost apoi modificate, după atacul japonez de la Pearl Harbor, din decembrie 1941, suprafaţa utilă fiind sporită.

La construirea acestei clădiri s-au dislocat cinci milioane de metri cubi de pământ şi s-au folosit 680.000 de tone de nisip, peste 41.000 de stâlpi de beton, şi 435.000 de metri cubi de beton, costul total al lucrărilor ridicându-se la aproximativ 83 de milioane de dolari. Lucrările au fost finalizate la 12 ianuarie 1943, iar personalul administrativ s-a mutat în noul sediu la 12 mai 1943, când a avut loc inaugurarea oficială a clădirii. În 1992, clădirea Pentagonului a fost declarată monument istoric şi a beneficiat de un amplu proces de renovare. O parte a Pentagonului a fost puternic avariată în urma atacului terorist din 11 septembrie 2001, când au fost ucişi 189 de funcţionari ai Departamentului Apărării.

Vă mulţumesc pentru atenţie.