Parliamentary debates

Domnul Petre Străchinaru:

"Antimodel de autonomie: modelul UDMR al simbolisticii" (speţă judeţul Covasna)

Recent, comunitatea românească din judeţul Covasna a luat act cu îngrijorare de iniţiativa Consiliului Judeţean Covasna de aprobare a drapelului şi fanionului secuiesc ca însemne specifice ale judeţului Covasna, acţiune ce continuă să altereze dialogul şi relaţiile interetnice din judeţ. Luând act de această nouă iniţiativă contraproductivă, adusă la cunoştinţă publică în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică prin anunţul din ziarul Observatorul de Covasna de miercuri, 20 februarie 2008, Forumul Civic al Românilor din Covasna şi Harghita, dând glas îngrijorării populaţiei de naţionalitate română din judeţul Covasna faţă de escaladarea continuă a acţiunilor extrem naţionaliste ale liderilor administraţiei locale, au solicitat Consiliului judeţean Covasna să renunţe la promovarea unei hotărâri care să consfinţească o nouă ilegalitate, aducând în acest sens o serie de argumente de ordin legal.

Legea Contenciosului administrativ nr.554/2004 defineşte actul administrativ ca "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice";

Din această definiţie rezultă că orice act administrativ, precum hotărârea ce se intenţionează să se adopte, se adoptă pentru organizarea executării legii sau a executării în concret a legii.

În cazul acestei iniţiative nu se organizează executarea legii şi nici nu se execută în concret legea pentru că nici o lege din România nu reglementează şi nu constituie temei de drept pentru aprobarea unui drapel al unei unităţii administrativ-teritoriale. Singurul însemn specific al unităţilor administrativ-teritoriale cu reglementare normativă este stema judeţului.

Drapelul şi fanionul ce se intenţionează a fi aprobate reprezintă de fapt drapelul secuiesc, drapel sub culorile căruia s-a organizat în municipiul Sfîntu Gheorghe, contrar poziţiei oficiale a statului român, manifestaţia de solidaritate a Consiliului Naţional Secuiesc cu declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, eveniment considerat de către organizatori drept precedent. Este evident că adoptarea oficială a unui asemenea drapel ar consfinţi un simbol etnic al unui teritoriu pentru care se doreşte o autonomie teritorială pe criterii etnice.

Aprobarea unui drapel lipsit de temei normativ şi alăturarea acestuia, ca simboluri de separare teritorială faţă de teritoriul naţional, unei steme revizioniste, unor panouri cu inscripţia "Ţinutul secuiesc" cu scopul marcării unor graniţe imaginare sau unor manifestaţii publice monoetnice şi costisitoare, precum întâlnirea mondială a maghiarilor covăsneni, organizată anul trecut şi finanţată din fonduri publice, nu sunt de natură a crea o imagine pozitivă judeţului Covasna, care să conducă la o dezvoltare economică şi socială normală, în folosul tuturor cetăţenilor judeţului, indiferent de apartenenţa la majoritatea românească sau la diverse minorităţi naţionale. Dimpotrivă, politicile publice cu caracter separatist, monoetnic şi antiromânesc promovate de autorităţile administraţiei publice locale ne rup şi ne izolează de viaţa economică şi socială a României, exemplu grăitor fiind felul în care se dezvoltă municipiul Braşov la numai 30 de km de Sfântu Gheorghe. Poate pentru că autorităţile locale de acolo sunt interesate de proiecte de dezvoltare economică şi nu de marcare etnocratică a teritoriului.

Toate măsurile de acest gen: aprobarea ca drapel al judeţului Covasna a drapelului secuiesc, aprobarea unor steme monoetnice secuieşti pentru judeţul Covasna şi pentru majoritatea localităţilor acestuia, iniţierea de manifestări de amploare şi subvenţionarea acestora pe criterii etnice etc. sunt măsuri discriminatorii faţă de comunitatea românească a judeţului conform art. 2 alin. 1 - 4 din OG nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Ale căror urmări şi "binefaceri" ar trebui (pre)văzute, dacă nu ar fi atât de orbiţi politic, atât de către propăvăduitorii "Raiului" autonomist, cât şi de membrii Consiliul Naţional al Discriminării !