Parliamentary debates

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

«Guvernul "Răzgândeanu"»

Sfârşit de an 2007 marcat de decizii politice şi populiste pentru PNL şi Guvernul Tăriceanu şi, drept consecinţă, început de 2008 sub amprenta indeciziilor, demagogiei şi desconsideraţiei faţă de cetăţeni. Guvernul şi-a asumat în luna decembrie mărirea pensiilor, iar anul acesta ne percepe şi taxă pe taxă pentru acoperirea veniturilor la buget. Aşa se explică încăpăţânarea de a nu renunţa la taxa auto şi de a returna banii înapoi către cetăţeni, precum şi noile taxe aberante, pe cadourile pentru copii, pentru prime, bonusuri plătite în natură şi salarii de merit. Iar pentru că taxatul populaţiei în an electoral poate însemna şi taxarea guvernului de către alegători, la vot, primul- ministru Tăriceanu a cerut anularea ordinului de impozitare a cadourilor şi a încercat să facă uitată ştirea, anunţând o nouă răzgândire: aceea că renunţă la decizia de a da elevilor alocaţia numai până la împlinirea vârstei de 18 ani, prelungind-o până la terminarea liceului. Guvernul Tăriceanu este aşadar un guvern care emite nehotărâri, dezordine, răzgândeli şi bâjbâieli.

Pentru a putea pune în aplicare decizia politică de a mări pensiile, Guvernul Tăriceanu a ajuns să ceară impozit şi pentru cadourile şi salariile noastre de merit. Ministrul Păcuraru a recunoscut explicit acest lucru. Dar mai mult decât hoţia, pe români întotdeauna i-a deranjat mai tare să fie luaţi de proşti. Când am aflat că ni se vor impozita cadourile, ministrul Păcuraru ne-a spus mai întâi că n-am înţeles bine. A revenit apoi şi a recunoscut că nu suntem chiar atât de incapabili încât să nu pricepem că ni se bagă iar mâna în buzunar, pentru a ni se fura şi din bomboana de pom. Drept urmare, ministrul Vosganian nu a fost de acord cu ordinul ministrului Păcuraru, Tăriceanu l-a mustrat pe Păcuraru, iar apoi nici Păcuraru n-a mai fost de acord cu ce a semnat el însuşi. Nici Tăriceanu nu mizează prea mult pe inteligenţa poporului, cerând anularea ordinului pentru că, ne spune el, acesta doar lasă impresia că introduce taxe şi impozite noi. Cum adică lasă impresia? De când legile în România produc doar impresii? Nu, domnule Tăriceanu, singura impresie pe care ar fi creat-o acel ordin pus în aplicare ar fi fost una foarte proastă asupra guvernului pe care-l conduceţi.

Deşi ani la rând elevii au primit alocaţia până în ultima zi de şcoală, Guvernul Tăriceanu a avut măreaţa idee de a nu le mai da nici copiilor bani până la finalizarea liceului, ca şi cum, după ce au împlinit 18 ani, ar fi avut surse proprii de venit. La început de campanie electorală, Tăriceanu se răzgândeşte, pentru că îşi dă seama că e bine să se laude că ajută elevii de la sate. Dacă vreţi să ajutaţi copiii din zonele rurale, de ce nu construiţi şcoli, grupuri sanitare, de ce nu le puneţi la dispoziţie un microbuz copiilor care fac zilnic zeci de kilometri pe jos pentru a ajunge în satele vecine să înveţe? Am îngheţat în faţa televizoarelor uitându-ne şi ascultând poveştile sutelor de copii de la sate care pleacă de la 3-4 noaptea de acasă, prin pădure, expuşi pericolelor, pentru a ajunge la şcoală. Cei 25 de lei nu ajută copiii de la ţară prea mult şi vă rog, domnule prim-ministru, nu fiţi lacrimogen, că plătesc taxă pe pachetul de batiste nazale.

După ce ia cât vrea de la popor, tot ce poate da Guvernul Tăriceanu este să... dea înapoi. Adică să se răzgândească. Propun, în consecinţă, să ne dea măcar taxa auto înapoi. Ce ziceţi, domnule Tăriceanu, vă răzgândiţi? Nu vreţi să mai fiţi un pic neserios şi să ne daţi banii înapoi? Oricum, veţi vedea la alegeri ce înseamnă electorat plătitor disciplinat de taxe.