Parliamentary debates

Domnul Mihai Lupu:

"Când veţi relansa economia românească, domnule Boc, după ce plecaţi de la guvernare?!"

Deşi domnii Boc şi Băsescu ne spun în fiecare lună că România a ieşit din recesiune şi că economia merge din ce în ce mai bine, spre creştere, în realitate lucrurile stau cu totul altfel: principala problemă de fond este aceea că după 3 ani de aşa-zise măsuri anticriză, România se află într-o situaţie economică şi socială mult mai rea, iar guvernul a ratat din nou toate ţintele pe care şi le-a asumat la începutul anului.

Contrar afirmaţiilor minunaţilor conducători, România nu este mai pregătită acum să facă faţă unui nou val de recesiune, în ciuda optimismului afişat de dumnealor. Consecinţele vor fi poate mult mai dramatice decât în 2009, deoarece guvernul Boc îşi construieşte bugetul pe 2012 în acelaşi stil profund eronat, continuând efervescenţa politicilor de împrumuturi fabuloase şi a unor noi măsuri dure de austeritate, ale căror facturi exorbitante vor fi plătite numai de populaţie.

În aceste zile se discută foarte mult despre nivelul deficitului bugetar pe care domnul Băsescu îl vrea acum minuscul şi se laudă performanţele guvernelor Boc în acest sens!

În realitate însă, în ciuda secătuirii sectorului bugetar, al creşterii numărului de şomeri fără speranţă, al sărăcirii salariaţilor de stat şi al batjocoririi pensionarilor, al ignorării responsabilităţilor fundamentale ale statului, sub guvernul Boc, deficitele bugetului de stat - nominal, real, ca procent în PIB - au fost în permanenţă mult mai mari decât în 2008. În 2008 deficitul a fost de 3,9%, în 2009 de 7,2%, în 2010 de 6,8%, iar în 2011 este estimat la 4,7% - 4,8% din PIB.

O mare vulnerabilitate, în plus, o reprezintă datoria publică şi costurile ei. Cheltuielile cu dobânzi în 2008 - 3,9 miliarde lei; în 2009 - 6 miliarde lei; în 2010 - 7,3 miliarde lei; în 2011 - la nouă luni 6,5 miliarde lei, preliminat pe întregul an 8,6 miliarde lei; în 2012 - estimat la 11,4 miliarde lei!

Dacă guvernul Boc va asuma pentru 2012 un deficit bugetar de sub 2% din PIB, el nu va ajunge nici pentru plata dobânzilor. Practic, în anul 2012, România, o ţară adâncită în sărăcie, va plăti pentru datorii aproape cât tot bugetul public al sănătăţii.

În cea mai mare parte, reducerea deficitului de cont curent se datorează prăbuşirii investiţiilor străine şi interne. În anul 2008 investiţiile străine în România au fost de 9,5 miliarde euro; în anul 2009 s-au prăbuşit la 3,5 miliarde euro, iar în anul 2010 au coborât din nou la 2,6 miliarde euro.

În anul 2011, preliminatul ne duce la 1,8 miliarde euro. Comisia Naţională de Prognoză ne spune că rata investiţiilor (totalul investiţiilor raportat la PIB) scade dramatic an de an, de la 32% în 2008 la 26,6% în 2009 şi la doar 22% în 2010. Potrivit INS, investiţiile au scăzut în primul semestru al acestui an. Şi asta în condiţiile în care economia urmează să crească cu 1,5%!

Reducerea sub 3% a deficitului bugetar, care este lăudabilă ca intenţie, nu se poate face sustenabil decât pe baza creşterii economice. Pentru actualul guvern, reducerea deficitului bugetar este doar scop în sine pe care îşi propune să-l atingă exclusiv prin reduceri de cheltuieli. În acest fel nu se va reuşi altceva decât limitarea perspectivelor de creştere economică şi sărăcirea şi mai mare a poporului român.