Parliamentary debates

Domnul Ion Bozgă:

În multimilenara istorie a poporului român, Marea Unire înfăptuită la 1 Decembrie 1918, s-a înscris pentru totdeauna ca un eveniment de o excepţională însemnătate. Asemenea acte istorice de valoarea celui menţionat nu sunt hotărâri spontane - şi nici măcar rolul strădaniilor unei singure generaţii -, ci izbânda unor lupte îndelungate şi pline de sacrificii.

Domnul român Mihai Viteazul a adus sub autoritatea sa teritoriile vechii Dacii, neprecupeţind nimic, nici chiar viaţa, pentru împlinirea idealului fundamental al românilor, pentru unitatea lor politico-statală.

Istorica Unire a lui Mihai Viteazul a străbătut veacurile, generând alte încercări susţinute de ideea devenită o doctrină politică a unităţii naţionale.

După Mihai Viteazul, toţi marii patrioţi au luptat pentru împlinirea testamentului său politic. În 1859, Moldova se uneşte cu Ţara Românească, prin dorinţa românilor de a-şi constitui statul naţional unitar, liber şi independent.

Un pas hotărâtor în lupta pentru unirea tuturor provinciilor româneşti l-a constituit cucerirea independenţei depline a României la 1877.

În preajma primului război mondial, dezvoltarea social-economică şi politică a României, precum şi amploarea fără precedent a luptei de eliberare naţională a românilor de pretutindeni au ridicat în faţa naţiunii necesitatea desăvârşirii unităţii statale, a eliberării tuturor provinciilor româneşti.

La 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, întrunit la Chişinău, exprimând dorinţa poporului basarabean a adoptat hotărârea Unirii cu România.

Apoi, Adunarea de la Cernăuţi a hotărât, la 28 noiembrie 1918, prin Congresul General al Bucovinei, Unirea necondiţionată cu România.

Sub impulsul dorinţei nestăvilite a românilor din Transilvania de a-şi hotărî singuri soarta, Consiliul Naţional Român Central a decis convocarea Marii Adunări Naţionale Constituante la Alba Iulia, pentru a consfinţi Unirea Transilvaniei cu România.

Alba Iulia avea să devină, prin actul de la 1 Decembrie 1918, după jertfe de secole, oraşul realizării marelui ideal al poporului român: unitatea politică le săvârşea, astfel, într-o atmosferă înălţătoare, cel mai însemnat act din istoria milenară, dramatică şi eroică a românilor.

Iată de ce dintre toate sărbătorile poporului român, 1 Decembrie este cea mai solemnă şi cea mai însemnată, reprezentând Ziua Naţională a României.

La 1 Decembrie omagiem istoria demnă a unui popor şi, cu aceeaşi demnitate şi înţelepciune pe care ne-o conferă secole de trudită istorie, clădim prezentul şi prefigurăm viitorul.

1 Decembrie 2003 a reprezentat pentru judeţul Olt un moment de reflecţie şi manifestări culturale specifice, cu depuneri de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu o paradă militară de excepţie.

Aşa au sărbătorit locuitorii municipiului Slatina, din judeţul Olt, cei 85 de ani de la Marea Unire.