Parliamentary debates

Domnul Teodor Atanasiu:

«Bilanţ de final pentru un preşedinte care "s-a jucat" permanent cu inconsecvenţa»

Preşedintele Băsescu a venit în faţa parlamentarilor în data de 15 septembrie a.c. pentru a-şi prezenta bilanţul presărat cu un pestriţ amalgam de realizări, unele contestate până nu demult de acelaşi preşedinte, atunci când acestea erau contabilizate pe tabela de marcaj a altora, aşa cum au fost: creşterea economică susţinută în cei patru ani de guvernare liberală; cota unică de impozitare; mărirea substanţială a pensiilor; investiţiile masive în infrastructura rurală sau din domeniul educaţiei şi al sănătăţii ş.a.

Dar acum am avut parte de un necesar bilanţ electoral la finalul unui cincinal de mandat prezidenţial, unde greutatea faptelor bune trebuia să încline balanţa definitiv numai pe teritoriul cotrocenist, fără a se mai face referire la contribuţia exclusivă a celor care au făcut în realitate ceva pe plan economic, social sau al reformelor reale în diverse domenii.

Domnul Băsescu a avut grijă să precizeze în acest discurs că mandatul pe care-l încheie în curând este alb, imaculat, fără pete de compromis.

Dar tocmai unele puncte ale acestui bilanţ îl contrazic flagrant în susţineri, deşi, pentru cei mai mulţi, acest amănunt nesemnificativ nu mai poate reprezenta un element de surpriză sau neobişnuit. Este deja banal să mai subliniem că preşedintele s-a contrazis timp de cinci ani, de la o oră la alta, de la o zi la alta sau de la o faptă la alta.

Un preşedinte care anunţa solemn că-şi va da demisia în cinci minute, după o eventuală suspendare a sa în Parlament şi uita în câteva ore promisiunea făcută în faţa tuturor românilor, îşi însuşeşte acum, la ora bilanţului, realizările punctate de guvernele liberale timp de patru ani, fără a aduce în discuţie faptul că, încă din luna ianuarie 2005 a cerut demisia premierului liberal de atunci, a făcut tot posibilul să se pună de-a curmezişul politicilor liberale prin tertipuri de tot felul, a contestat mărirea pensiilor cu care se laudă acum, a susţinut creşterea salariilor profesorilor, deşi acelaşi guvern liberal îl atenţiona că nu sunt bani pentru un astfel de gest de propagandă electorală.

Îl întreb pe domnul preşedinte cum îşi mai poate asuma azi ca realizări faptele unui guvern liberal pe care l-a calificat, cu puţin timp în urmă, ca fiind "cel mai slab din istoria României"?

În declaraţia sa în faţa Parlamentului, preşedintele a ţinut să menţioneze, de la primele fraze, că "alegerea sa în 2004 a salvat România de un "partid-stat", un PSD corupt care controla totul, inclusiv presa".

Îmi permit să-l întreb pe domnul Băsescu despre ce compromis - lipsă vorbeşte în existenţa mandatului său, căci dacă nu-şi aminteşte îi pot reîmprospăta memoria cu o constatare: nu dumnealui a negociat în decembrie 2008 atunci când a numit guvernul Boc, cu acelaşi "partid-stat", acelaşi PSD corupt, pe care acum se străduieşte să-l arunce de la guvernare doar pentru că-i subţiază punctele electorale?

A spus despre sine că a fost un preşedinte "implicat", un preşedinte "jucător", un preşedinte "activ". Da, sunt de acord că domnul Băsescu a fost un preşedinte implicat în toate scandalurile politice iscate, un preşedinte care s-a jucat cu inconsecvenţa declaraţiilor şi a faptelor sale şi, mai ales, cu stabilitatea politică şi economică a României, cu justiţia, cu presa şi cu toate promisiunile pe care le-a făcut românilor, dar a uitat să le îndeplinească.