Parliamentary debates

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

România a fost anul trecut ţara în care s-au realizat cele mai mari profituri din centrul şi estul Europei, iar rata medie de creştere a cifrei de afaceri a fost de circa 25%. Creşterile nu se regăsesc însă şi statisticile oficiale privind salariile medii nete ale românilor, diferenţa dintre 2002 şi 2003 fiind, la acest capitol, de numai cinci euro.

Mai mult de jumătate din firmele multinaţionale care fac afaceri în România au anunţat că anul trecut au obţinut profituri importante. Pe ansamblu, cifra de afaceri totală a companiilor private româneşti a crescut cu 15% de la 80 miliarde de dolari în 2002 la 92 de miliarde de dolari în 2003, iar profitul brut rezultat din datele preliminarii ale Ministerul Finanţelor Publice a fost de peste 8,3% din cifra de afaceri.

Cel mai important succes l-au înregistrat companiile din domeniul bunurilor de larg consum (F.M.C.G.), industria cimentului, telefonia mobilă şi piaţa auto.

Afacerile cu bunuri de larg consum au fost de circa şapte miliarde de euro, cu 1,5 miliarde mai mult decât în 2002. Reprezentanţii companiilor spun că, în medie, profitul net a fost mai mare de 10%. Din păcate, aportul producţiei interne la obţinerea profiturilor a fost mai mic cu 40%. Companiile s-au bazat în special pe importuri, iar acolo unde s-au obţinut profituri din activităţi interne a fost vorba de servicii şi comerţ.

Dar s-a ajuns în situaţia în care importatorii de autovehicule, electronice şi electrocasnice au raportat câştiguri interesante. Partea proastă este că, pe lângă faptul că aceste produse sunt importate, şi preţurile de vânzare din România au fost sensibil mai mari decât în alte ţări din regiune.

Ionel Blănculescu pune creşterea de 15% a cifrei de afaceri pe seama îmbunătăţirii controlului fiscal, dar crede că, în continuare, companiile străine raportează profituri sub procentele reale.

Pe de altă parte, românii au investit peste 1,5 miliarde de euro în bunuri imobiliare, în special în cumpărarea de apartamente, dar şi în case construite de la zero.

În lipsa unor statistici complete referitoare la veniturile românilor, nu putem decât să ne întrebăm cum a fost posibil ca încasările companiilor anumite industrii să crească cu peste 25%, dar salariile medii raportate în euro cu doar puţin peste 3%.

Ionel Blănculescu, ministrul controlului, are o explicaţie: "E clar că există un număr important de români care realizează venituri neraportate la fisc, dar un număr mare de companii care utilizează diverse scheme care ocolesc administraţiile financiare, sau reduc cota de impozit plătită statului".

Conform statisticii oficiale, în timp ce, pentru primele nouă luni ale anului, produsul intern brut a crescut cu 4,7%, consumul populaţiei a avansat cu 6,7% în timp ce salariile au fost cu doar 3,9% mai mari. Parte din această diferenţă a fost finanţată de către bănci, care au acordat credite de consum în valoare de 800 de milioane de euro. O altă parte din consum a fost finanţată de cele 1,2 miliarde de euro, bani trimişi din străinătate.

Adevăratele venituri ale românilor şi puterea reală de cumpărare rămân, însă, două mari necunoscute statistice.

Vă mulţumesc.