Parliamentary debates

Domnul Mircia Giurgiu:

Declaraţie politică: "Drepturile omului - un privilegiu aleatoriu?"

În România, una dintre profesiile cu mare căutare după 1989 este cea de taximetrist ori de şofer pe mijloace de transport în comun. Potrivit actelor normative internaţionale, dar şi româneşti, fiecare om are dreptul de a munci şi de a circula liber.

În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului la articolul 23 se stipulează:"Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva şomajului. Toţi oamenii, fară nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală. Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atît lui, cît şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socială. Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselelor sale."

Or, în noul Cod rutier adoptat de Parlamentul României se încalcă o serie de principii fundamentale, cum sunt cele mai sus menţionate.

În aceste condiţii, taximetriştii clujeni propun abrogarea prevederilor de la lit. b) şi c) de la art. 9 din Legea nr. 38/2003 referitoare la transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, deoarece se încurajează birocraţia excesivă. Ei îşi motivează solicitarea susţinând că deşi ARR este abilitată să licenţieze şi transportul în comun exercitat de către regiile autonome locale, autoturismele utilitaze în regim de taxi fac parte din altă categorie de autoturisme, respectiv B şi, prin urmare, aceste licenţe ar putea fi eliberate prin intermediul unui serviciu din cadrul primăriilor care emit şi autorizaţia de taxi.

Taximetriştii consideră că starea generală a autoturismului poate fi constatată şi pe baza documentelelor doveditoare ale reviziei tehnice a autoturismului, care, oricum, este obligatorie, conform legilor în vigoare, precum şi printr-un examen fizic de constatare a existenţei dotărilor impuse - aparat de taxat, cupola - nefiind necesar, în mod special, un examen de specialitate în vederea desfăşurării activităţii de taximetrie.

Referitor la asigurarea reprezentativităţii şi protecţiei intereselor profesionale în faţa autorităţilor locale, aşa cum sunt definite în art. 54 din Legea 38 din 2003, ar trebui făcută diferenţierea în funcţie de interesul local, judeţean sau naţional, eliminându-se, astfel, prevederea Ordinului nr. 275/2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor prin care se susţine ca reprezentativitatea pe plan local să fie făcută numai prin intermediul filialelor judeţene sau locale ale asociaţiilor profesionale cu grad de reprezentativitate din ambele categorii de taximetrişti: operatori de taxi şi taximetrişti independenţi.

În virtutea faptului că serviciul de taximetrie este unul public ar fi corect ca reprezentativitatea intereselor locale ale taximetriştilor dintr-o localitate să poată fi făcută şi prin intermediul unor asociaţii profesionale locale, independent de numărul de membri sau de afilierea acestora la vreo asociaţie profesională reprezentativă la nivel naţional.

În prezent, în România, dreptul la libera asociere este încălcat, fapt ce atrage după sine consecinţe dintre cele mai grave.

De aceea întreb: mai deţine legea supremaţia în România?