Parliamentary debates

Domnul Mircea Marin:

"Europa cu picioare de lut?"

Din fericire pentru istorie, dar din păcate pentru noi, trăim vremuri interesante... În prosperitate toată lumea se grăbeşte să uite diferenţele şi să pozeze în unitate, dar în perioadele de criză toată lumea se grăbeşte la fel de tare să-şi amintească şi cele mai mici lucruri care ne despart. Şi ne despart destule... Încotro, Europa?

Această situaţie complicată din punct de vedere economic reprezintă o formidabilă ocazie istorică pentru ca Uniunea Europeană, construcţie politică începută la sfârşitul celui de al II-lea război mondial, să se nască cu adevărat sau să rămână doar pe hârtiile birocraţilor de la Bruxelles şi Strasbourg.

Democraţia anglo-saxonă, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, este în aceeaşi situaţie, ori se schimbă ori este obligată să se schimbe. Aceasta a mai trecut prin perioade delicate şi le-a depăşit în cele din urmă... dar cu ce preţ? Cu preţul a două războaie mondiale, unul foarte fierbinte (1939-1945) şi altul foarte rece (1945-1990).

În aceste epoci de "reaşezare" istorică pot fi crezute voci mincinoase şi periculoase, dar care par providenţiale. Să sperăm că situaţia nu se va degrada atât de tare încât să apară din nou tonuri naţionaliste, izolaţioniste şi chiar antisemite. În faţa necunoscutului, unii oameni sunt dispuşi să asculte şi, mai grav, să dea crezare unor voci care cântă şi fals şi după ureche.

Cel mai mare duşman al libertăţii rămâne în astfel de momente şomajul şi scăderea nivelului de trai. Viaţa se poate întoarce la nevoile sale de bază, la nevoia de supravieţuire şi atunci valorile şi principiile democratice pot cădea pe planul doi. Partidele politice "clasice" trec şi ele printr-o criză de credibilitate şi au un mesaj confuz. În acelaşi timp, forţe politice oportuniste se pot coagula şi pot aduna un solid capital electoral influenţând viaţa politică. De obicei, aceste forţe sunt nu numai nedemocratice, ci şi antidemocratice. Aşa s-a întâmplat în timpul crizei din 1929-1933 cu partidul Naţional Socialist condus de Hitler în Germania sau, dacă ne referim la România, desigur la o scară mult mai mică, asistăm la ascensiunea extremismului de dreapta reprezentat de Garda de fier (1930) condusă de C.Z. Codreanu.

Un rol important în formarea opiniei publice îl are mass-media. O mass-media pătimaşă, aşa cum este cea din România zilelor noastre, poate manipula şi distorsiona realitatea în aşa fel încât televizoarele şi ziarele să prezinte o lume fără nicio legătură cu lumea reală. Din partizanat politic sau în goana după audienţe, mass-media poate avea accente demagogice, adică îi poate spune poporului ce vrea acesta să audă. Dar asta înseamnă de cele mai multe ori minciuni.