Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Patru sinucigaşi pe noapte"

Nu mai puţin de patru pacienţi au încercat să se sinucidă într-o singură noapte. O pacientă de 29 de ani a ingerat substanţe corozive (hipoclorit) în urma unui conflict casnic, a ajuns la urgenţe prezentând greţuri, vărsături, dureri epigastrice, disfonie, disfagie şi a necesitat imediat măsuri de suport volemic, tratament cu antisecretorii, antalgice şi antispastice, antiinflamatorii steroidiene. Prognosticul este rezervat datorită riscului de hemoragie, perforaţie şi infecţie la nivel digestiv.

Un alt pacient de 35 de ani a recurs la ingestia de medicamente şi a necesitat măsuri de depurare a toxicului prin spălătură gastrică, antidotism, nootrope, factorul declanşant al gestului suicidar fiind conflictele casnice în context depresiv. Alţi doi pacienţi şi-au provocat plăgi mutilante la nivelul antebraţelor în urma consumului de alcool şi au necesitat profilaxie antitetanică, repleţie volemică, intervenţii chirurgicale.

Intoxicaţiile acute exogene reprezintă o problemă de sănătate publică subevaluată şi necorespunzător tratată în acest moment.

Considerăm că înfiinţarea unui centru pilot va plasa Spitalul de urgenţe într-o poziţie de referinţă la nivel naţional şi european.

Unul din trei pacienţi prezentaţi în urgenţă prezintă o patologie toxică sau cu determinantă toxică, iar moartea violentă de cauză toxică este pe al doilea loc în cazul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani.

Incidenţa cazurilor de toxicologie este în continuă creştere.

a) Intoxicaţiile acute exogene în scop recreaţional au avut o adevărată explozie începând din 2008. Fenomenul "etnobotanicelor" a fost semnalat şi tratat pentru prima dată în serviciul nostru de urgenţă, iar extinderea abuzului de substanţe în rândul pacienţilor nu şi-a găsit niciodată rezolvarea. Mai mult decât atât, expertiza şi experienţa noastră în acest domeniu (2 medici primari şi specialişti de urgenţă cu mastere în toxicologie) a făcut ca adresabilitatea să fie atât regională cât şi la nivel naţional.

În contextul creşterii abuzului de substanţe am iniţiat în 2007 CIRTITA (Centrul Integrat Regional de Tratamente Intoxicaţii Traume şi Adicţii) care a tratat până acum peste 3000 de pacienţi. Experienţa noastră în acest domeniu a fost confirmată de Comisia de sănătate a Parlamentului European şi deschide calea unor programe europene în acest domeniu.

b) Intoxicaţiile acute în scop suicidar reprezintă o altă patologie cu evoluţie ascendentă. Depresia va reprezenta în 2020 principala patologie europeană, iar unul din cinci români a avut deja o problemă de ordin psihologic sau psihiatric. Nu mai miră pe nimeni creşterea incidenţei cazurilor de sinucidere, iar 80% din acestea sunt realizate prin ingestia de toxice.

c) Dezvoltarea industrială şi deficienţele în manipularea toxicelor au dus la numeroase intoxicaţii accidentale. Intoxicaţiile cu monoxid sau cu fum reprezintă cel puţin o treime din patologia toxică pe perioada iernii, iar accidentele constând în ingestia de substanţe utilizate în gospodărie (insecticid, detergenţi, acizi, etilenglicol etc.) sunt din ce în ce mai frecvente. Fără o abordare unitară se creează dificultăţi terapeutice cu numeroase implicaţii medico-legale.

Intoxicaţiile în scop suicidar sau cele recreaţionale precum şi cele accidentale (accident de muncă sau casnic) prezintă numeroase particularităţi de abordare în urgenţă atât prin măsurile terapeutice necesare pentru faza acută cât şi prin necesitatea menţinerii unui circuit special pentru asigurarea protecţiei personalului referitor la agresivitatea pacienţilor sau aparţinătorilor, precum şi cele referitoare la asigurarea tratamentului de suport în echipa mixtă în vederea prevenirii recidivei.