Parliamentary debates

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

Revenim astăzi la o interpelare adresată anterior Ministerului de Justiţie şi întrebăm de ce nu se răspunde la solicitările adresate reprezentanţilor acestui minister, cât timp trebuie să mai treacă sau ce fapte reprobabile să se mai producă şi să vă mai fie expuse pentru a primi răspuns la interpelările noastre justificate?

Întrebăm Ministerul Justiţiei de ce nu dă nici un răspuns criticilor şi acuzelor formulate?

Vă prezint astăzi, pe scurt, un caz de imixtiune a reprezentanţilor puterii în desfăşurarea unui dosar penal, cu care se confruntă Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Mai precis, organele de cercetare penală din judeţul Prahova, respectiv: Poliţia municipiului Ploieşti şi mai apoi Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova au fost sesizaţi cu o plângere (dosar penal 1126/P/2003) împotriva numitei Bem Maria, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune (art.215 Cod penal), instigare la mărturie mincinoasă (art.260 Cod penal), fals (art.290 Cod penal) şi uz de fals (art.291 Cod penal) şi anume: această persoană, folosindu-se de un testament olograf, autentificat prin mărturiile a două persoane, rude cu învinuita şi neştiutori de carte, se adresează instanţelor de judecată din judeţul Prahova cu mai multe cereri de revendicare a unor bunuri imobile aflate pe raza judeţului Prahova, bunuri pe care, cu inducerea în eroare a instanţelor judecătoreşti respective, le câştigă, escrocând astfel numeroşi cetăţeni ai judeţului.

Când aceştia se conving de neautenticitatea testamentului ca şi de mărturiile mincinoase ale persoanelor care au ajutat-o la autentificarea testamentului se adresează organelor în drept sperând în pedepsirea acesteia şi în repunerea lor în situaţia anterioară comiterii gravelor erori judiciare cărora le-au căzut victime instanţele prahovene.

Cercetările în acest dosar au durat peste un an şi jumătate: din august 2001, când a fost sesizată Poliţia municipiului Ploieşti, şi până în prezent. În cauză s-au administrat mai multe probe: s-au efectuat trei expertize grafologice: una de către Poliţia municipiului Ploieşti, a doua de către Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti iar cea de-a treia de către Laboratorul Central de Expertize Criminalistice Bucureşti (forul cel mai înalt în acest domeniu), toate trei cu acelaşi rezultat, concluziile oamenilor de ştiinţă au fost acelea ca testamentul prezentat de învinuită drept act de proprietate nu a fost scris, semnat şi datat cu mâna pretinse testatoare, mai mult decât atât, el nu cuprindea toate elementele cerute de Codul civil pentru autentificarea unui testament: data completă (zi, luna, an de datare), martorii prezentaţi de învinuită la autentificarea testamentului în faţa notarului au declarat organelor de cercetare penală că au fost îndemnaţi să dea acele declaraţii, ei nefiind de faţă la întocmirea testamentului.

Toate aceste probe au condus la concluzia existenţei vinovăţiei acestei persoane, ba chiar la pericolul public pe care aceasta îl reprezintă nu numai pentru oamenii oneşti cu care intră în contact, ci şi pentru organele de cercetare penală şi pentru instanţă, utilizând manopere dolosive pentru a ascunde şi denatura adevărul şi a obţine astfel foloase importante de pe urma acestor fapte.

Procurorul care instrumentează cazul a înţeles pericolul social reprezentat de învinuită şi a considerat oportună măsura arestării preventive măsura care, deşi se impunea, ţinând cont de situaţia creată, nu a fost aprobată.

Mai mult, acum, la finalizarea cercetărilor, când dosarul urma să fie înaintat instanţei de judecată pentru condamnarea învinuitei, reprezentantul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ia dosarul din competenţa parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

Nu înţelegem de ce Parchetul General procedează aşa într-un asemenea dosar, ce se urmăreşte? Ascunderea adevărului, tergiversarea cercetărilor penale şi astfel întârzierea în tragerea la răspundere a celei ce se face vinovată de escrocarea a numeroşi cetăţeni ai Prahovei şi de inducerea în eroare a unor instanţe de prestigiu a căror menire este să apere adevărul?

Nu înţelegem de ce Parchetul General, prin reprezentantul său, domnul procuror general adjunct Picioruş Ilie, procedează în acest fel, tocmai acum, la finalizarea cercetărilor, dovedirea vinovăţiei numitei Bem Maria şi deferirii ei justiţiei?

Rugăm Ministerul Justiţiei să răspundă la această interpelare!