Parliamentary debates

Doamna Lia Ardelean:

Declaraţie politică intitulată "Poliţia locală, o necesitate sau un instrument în mâna primarilor?"

Proiectul de Lege privind poliţia locală pe care l-a elaborat recent şi supus dezbaterii publice Ministerul Internelor şi Reformei Administrative implică, pe lângă avantaje, o serie de riscuri. În primul rând, este vorba despre paralelismul dintre agenţii de siguranţă publică din poliţia naţională, poliţiştii locali/comunitari şi jandarmi. Consider că trebuie stabilite pârghiile unui sistem integrat, eventual să se facă o ierarhizare a acţiunilor comune sub aspectul unităţii însărcinate la comandă şi implicit să fie stabilită responsabilitatea acţiunilor comune. De asemenea, pot fi create confuzii în rândul opiniei publice sub aspectul competenţei poliţiştilor locali. Spre exemplu, are dreptul poliţistul comunitar să ne oprească în trafic?, sau de ce au ales în unele oraşe o ţinută aproape identică cu poliţia rutieră? Nu în ultimul rând, atât timp cât sunt plătiţi de consiliile locale şi sunt subordonaţi primarului, se poate pune în discuţie obiectivitatea poliţiştilor locali/comunitari, precum şi independenţa lor. Există riscul ca ei să fie percepuţi ca o forţă aflată la dispoziţia primarului, care o poate utiliza în mod discreţionar, pentru atingerea unor obiective politice, şi nu pentru servirea comunităţii - exemple: urmărirea adversarilor politici, sancţionarea acestora pentru diverse abateri şi eventual mediatizarea cazurilor.

Există şi avantaje ale demersului legislativ al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Astfel, pe termen lung, se poate spera la o creştere a sentimentului de siguranţă publică şi, eventual, vom putea asista la o diminuare a criminalităţii stradale. Totodată, preluarea sarcinilor de patrulare/prevenire de către poliţia locală va permite o concentrare a poliţiei naţionale pe atribuţiile de cercetare/investigare, cu impact direct asupra calităţii actelor procedurale şi, implicit, asupra calităţii dosarelor ajunse în instanţă.

Consider că până la finalizarea dezbaterii publice referitoare la acest proiect de lege, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative ar trebui să se preocupe mult mai mult de siguranţa poliţiştilor naţionali, în sensul reglementării procedurii utilizării forţei publice. În nici o lege care se referă la activitatea Poliţiei Române nu se foloseşte acest termen de folosire a forţei publice, în timp ce în alte state conceptul este la îndemâna oricărui agent de ordine publică. Forţa poliţiştilor americani, de exemplu, este conferită, printre altele, de posibilitatea de a aresta pe loc, pentru 24 de ore, un contravenient turbulent sau un suspect de comiterea anumitor infracţiuni. De asemenea, opunerea la arestare este considerată faptă penală la americani, iar puţini sunt aceia care au tupeul să nesocotească o solicitare oficială din partea poliţiştilor. Siguranţa cetăţeanului, în ciuda numeroşilor paşi în faţă făcuţi în ultima perioadă de către autorităţi, rămâne încă deficitară în România, din păcate. Tocmai pentru a concretiza demersurile, ministerul de resort ar trebui să dea o mai mare putere poliţistului din stradă, care se vede pus deseori în neplăcuta ipostază de a pierde un potenţial infractor din lipsa procedurilor legale...