Parliamentary debates

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Declaraţie politică intitulată "Despre creşteri bugetare indecente şi o reducere nejustificată".

În aceste zile, proiectul bugetului de stat pe anul 2009 va ţine capul de afiş. Ştiu că este un buget numit ca fiind de criză şi care generează nemulţumiri pentru aproape toţi ordinatorii de credite. Nu intenţionez să fac o radiografie asupra proiectului în ansamblu. Cu siguranţă vor fi numeroase discuţii aprinse. Intenţionez însă să reliefez o serie de aspecte mai mult decât ciudate din acest proiect şi care au mai mult o conotaţie de ordin politic.

Deja nu mai este o noutate. Există deja numeroase luări de poziţie în presă. Bugetul Administraţiei prezidenţiale a crescut cu 33% faţă de execuţia bugetară a anului 2008. Se impune o întrebare. Este normală o creştere într-un procent atât de ridicat, ţinând cont că este vorba de un buget de criză? Răspunsul este nu. Şi nu este un răspuns de natură politică venită din partea Opoziţiei. Este un răspuns care se bazează pe cifre şi date.

În 2007, realizările la Administraţia Prezidenţială s-au ridicat la 28.562 mii lei. În anul 2008 s-au alocat 29.202 mii lei, execuţia bugetară fiind însă mai mare - 33.297 lei. Pentru 2009, în bugetul elaborat la sfârşitul lunii noiembrie de Cabinetul Tăriceanu - despre acest buget aproape că nu se vorbeşte de loc. De ce oare? Pe cine deranjează faptul că la final de mandat un guvern şi-a făcut datoria şi a elaborat, atenţie, tot un buget de criză - s-a propus pentru Administraţia prezidenţială suma de 36.958 mii lei. Deci o creştere mai mult decât decentă faţă de anul 2008, guvernul liberal neţinând cont de orice resentimente vis-a-vis de disputele de natură politică cu şeful statului. Ce a făcut actualul Cabinet? A plusat şi faţă de propunerile fostului guvern pe 2009 şi a propus suma de 48.800 mii lei. Toate aceste cifre vin şi confirmă suspiciunile presei privind bugetul administraţiei prezidenţiale. Mie mi se par mai mult decât rezonabile creşterile propuse de fostul guvern.

Un alt caz de creştere nejustificată îl reprezintă bugetul Institutului Cultural Român, unde suma propusă - 44.000 mii lei - este cu 25% mai mare decât execuţia bugetară pe anul trecut. Şi în acest caz presa a manifestat o serie de suspiciuni, susţinând că în spatele acestei creşteri ar fi elemente ce ţin de o anumită clientelă politică.

În schimb, constat că o instituţie care a fost şi este în permanenţă "persecutată" - Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii - a primit un buget sub nivelul execuţiei bugetare a anului 2008 şi sub ceea ce a propus iniţial Cabinetul Tăriceanu. Concret, execuţia bugetară pe 2008 s-a ridicat la 16.673 mii lei, fostul guvern a propus 17.583 mii lei, deci o creştere simbolică, iar actualul guvern 15.600 mii lei. Ce să însemne acest lucru. Consideră actualul guvern că CNSAS are un volum mai mic de lucru? Se consideră cumva că este mai puţin importantă activitatea CNSAS? Dacă PSD a fost în permanenţă un partid care nu a agreat deconspirarea foştilor securişti şi turnători, ştiu că PD-L în ultimele campanii electorale s-a pronunţat favorabil în ceea ce priveşte obiectul de activitate al CNSAS. Şi atunci îmi pun întrebarea, de ce nu se putea accepta creşterea propusă de Guvernul Tăriceanu?, aşa cum s-a acceptat o creştere masivă pentru Institutul Cultural Român. Personal propun de la această tribună o realocare. Concret, un transfer de la ICR spre CNSAS. Ar fi o mutare decentă a actualului Guvern.