Parliamentary debates

Domnul Teodor Atanasiu:

"Când aţi minţit românii ultima oară, domnule prim-ministru Boc?"

Era deja de domeniul obişnuinţei pentru orice român ca ceea ce au spus domnul Boc şi ai săi pdl-işti în campanii, să nu se materializeze în fapte prea curând, deşi jurămintele din programele de guvernare portocalii au fost extrem de promiţătoare şi înălţătoare de fiecare dată. Dar, de la asigurări că totul merge bine în economie, că aşteptam o creştere economică încă de la sfârşitul anului trecut, că recesiunea a rămas doar un vis urât, stins cu bagheta magică a guvernărilor pdl-iste, foarte pricepute, că au fost şi sunt bani suficienţi pentru plata pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi a salariilor, până a le spune brusc românilor că nu mai sunt bani deloc şi că îi priveşte dacă nu acceptă cele mai mari sacrificii impuse peste noapte, este culmea ipocriziei şi a cinismului.

Toate aceste minciuni, întinse pe durata unui an şi jumătate de guvernări poleite cu realizări fără niciun rezultat concret, au acum cele mai grave repercusiuni, din păcate, nu asupra celor care le-au proliferat, fără nicio jenă, ci asupra tuturor cetăţenilor care, de bună credinţă, au crezut tot ceea ce li s-a spus şi au ajuns acum în situaţia de a li se cere să se sacrifice pentru că nu au presimţit la timp incompetenţa şi nu au hulit cu înverşunare neadevărul.

Şi ca aceşti magnifici guvernanţi, cu brevet de mincinoşi fără scrupule, să nu creadă că au de-a face cu o ţară de amnezici, să îi amintim domnului premier Boc propriile vorbe susţinute în septembrie 2009: "Vreau să fiu foarte clar şi să nu las vreo urmă de îndoială: salariile, pensiile, alocaţiile sociale, toate obligaţiile sociale ale statului vor fi plătite până la sfârşitul anului fără niciun fel de problemă".

Tot în septembrie 2009, în precampania electorală pentru alegerile prezidenţiale, ca preşedintele Băsescu să beneficieze, fără grijă, de un succes garantat, domnul Boc nu mai contenea cu dărnicia, dându-le asigurări pensionarilor că vor avea pensiile chiar mărite: "De la 1 octombrie, pensia socială minimă va fi majorată de la 300 de lei la 350 de lei. Peste 900.000 de pensionari vor beneficia de această prevedere şi vor avea posibilitatea să aibă o pensie un pic mai mare pentru a asigura un nivel cât de cât decent de viaţă a unei categorii de persoane care au cele mai mici pensii".

Şi acum, ce aţi făcut, domnule prim-ministru, cu pensia minimă garantată şi cu toate celelalte pensii, indiferent de cuantum? Cum de reuşiţi să vă răzgândiţi de la un trimestru al anului la altul şi chiar de la o săptămână la alta, crezând că nici acum nu o să daţi socoteală pentru atâta bătaie de joc? De ce această grozavă curbă de sacrificiu, cum o denumiţi dumneavoastră, o puneţi tot în spatele celor mai greu încercaţi cetăţeni, fără să vă pese de consecinţele nefaste asupra celor vârstnici? Când aţi dat din vistierie nouă milioane de euro pentru un singur patinoar, nu v-aţi gândit că nu veţi mai putea susţine nici măcar cei 50 de lei în plus daţi în toamnă pentru pensia minimă garantată? Dar când doamna Udrea arunca banii pe publicitate deşănţată şi concerte fără număr, iar doamna Ridzi pe contracte controversate şi scene de lemn improvizate, nu tot din banii de pensii şi de salarii aţi păgubit cetăţenii, domnule prim-ministru?

De ce, domnule Boc, în decembrie 2009, le-aţi declarat românilor că: "Şi fără tranşa de la FMI avem bani pentru a plăti pensiile şi salariile în decembrie şi lucrăm să găsim soluţii şi pentru luna ianuarie. Avem modalităţile pregătite pentru a ne asigura că şi în decembrie şi în lunile următoare vom avea resursele financiare necesare", iar în aceste zile, după nici cinci luni de zile, le daţi cea mai neagră veste pe care au auzit-o vreodată: "Alternativa este să plătim salarii şi pensii, chiar dacă sunt mai reduse, sau, în decembrie, să nu plătim deloc. Asta este alternativa pe care o are România în momentul de faţă".

Cum aţi lucrat, domnule prim-minstru, în această perioadă şi în cele anterioare şi ce fel de modalităţi aţi avut pregătite de aţi reuşit, într-un timp atât de scurt, să băgaţi o ţară întreagă în faliment?