Parliamentary debates

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, aş dori să mă refer astăzi la o problemă intens dezbătută în cursul săptămânii trecute, imposibil de trecut cu vederea: tensionarea bruscă a relaţiilor dintre România şi Parlamentul European, fapt datorat, fără îndoială, propunerii europarlamentarilor Ooslander şi Nicholson de suspendare a negocierilor cu România pentru aderarea la Uniunea Europeană. Motivele invocate de cei doi ar fi nerespectarea drepturilor copilului - a se vedea scandalul legat de adopţiile internaţionale -, atingerile aduse libertăţii presei, dar mai ales dimensiunile proliferante ale corupţiei. Coroborate, toate acestea nu oferă garanţii că România poate încheia cu succes în 2004 negocierile cu Uniunea Europeană - au afirmat cei doi - pentru ca în 2007, aderarea ţării noastre în structurile eurocomunitare să fie pe deplin posibilă.

Cum s-a ajuns la această situaţie, după ce bilanţul guvernării la sfârşitul anului 2003 a menţionat o serie de succese în relaţiile externe ale României: aderarea la NATO, calendarul pentru integrarea în Uniunea Europeană, credibilitatea în faţa instituţiilor financiare internaţionale, eliminarea vizelor de călătorie şi altele.

Explicaţiile au fost multiple, dar nu asupra lor vreau să mă opresc acum, ci la noile reglementări avute în vedere de Executiv pentru realizarea reformei în domeniul protecţiei copilului. În opinia mea, acestea vor face ordine într-un domeniu extrem de delicat, pentru care, nu de puţin ori, am fost aspru criticaţi.

Guvernul a discutat, în cursul săptămânii trecute, pachetul de acte normative referitoare la drepturile copilului. Proiectele de lege prezentate Executivului reprezintă reglementări necesare pentru realizarea reformei în domeniul protecţiei copilului şi promovării drepturilor acestuia şi asigură, în acelaşi timp, alinierea legislaţiei interne cu normele comunitare. În mod special, proiectul de Lege privind regimul juridic al adopţiei reglementează expres situaţiile şi procedura prin care un copil devine adoptabil. Astfel, adopţia se va putea efectua numai dacă este interesul superior al copilului. Potrivit proiectului de lege care urmează a fi dezbătut de Parlament, copilul poate fi adoptat până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu şi nu poate fi decât subiectul unei singure adopţii. Persoana care a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu poate fi adoptată numai dacă adoptatorul a crescut-o în timpul cât aceasta a fost minoră.

Noul proiect de lege stabileşte distinct situaţiile în care adopţia internaţională poate fi luată în considerare. Reglementarea acestui capitol se face în concordanţă cu prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, ale Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi a cooperării în materia adopţiei internaţionale, dar şi a Convenţiei european în materia adopţiei de copii. În cazul adopţiei internaţionale, este eliminată vechea metodologie de identificare a unei persoane sau familii adoptive bazată pe activitatea organismelor private autorizate şi pe sistemul de puncte, metodologie care a suportat numeroase critici pe plan naţional şi internaţional.

Pe de altă parte, la ultima videoconferinţă cu prefecţii, premierul Adrian Năstase a arătat că Guvernul a decis eliminarea tuturor excepţiilor de la moratoriul impus adopţiilor, în 2001, astfel încât până la data adoptării pachetului de legi privind protecţia copilului, să nu mai fie posibilă nici un fel de adopţie internaţională.

Guvernul are nevoie de acţiuni concrete, hotărâte, de acest tip, căci România se confruntă cu probleme pe care organismele europene le-au semnalat în timp, dar care, în ultima perioadă, nu mai fuseseră scoase în evidenţă cu insistenţă. Asta nu înseamnă că ele au fost date uitării. Dovadă că s-a şi întâmplat ce s-a întâmplat. Noi trebuie să dovedim acum voinţa de a implementa politic coerente menite să compatibilizeze dorinţele şi aşteptările românilor în privinţa integrării, cu cerinţele, normele şi practicile privind funcţionarea României, ca parte organică a sistemului european. Semnalele negative trebuie interpretate corect, fără ranchiună şi prejudecăţi. Traseul integrării poate fi, în continuare, accidentat, dar asta nu trebuie să ne demobilizeze.

Vă mulţumesc pentru atenţie.