Parliamentary debates

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de pe glob este fumatul, cu consecinţe extrem de grave asupra stării de sănătate a populaţiei.

Acest prost obicei care se transmite din generaţie în generaţie produce aproximativ 5 milioane de decese anual la nivel global , cifră care este apreciată de către OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii - să crească la circa 210 milioane până în 2030. Numărul morţilor nu include însă enorma cifră a celor care suferă de pe urma fumatului, suferinţă adresată adulţilor şi copiilor.

Un calcul simplu duce la o concluzie înspăimântătoare, şi anume că, la fiecare opt secunde, o persoană de pe glob moare în urma consumului de tutun.

Cifre statistice ale OMS, avertizează că fumatul produce, la nivel mondial, mai multe decese decât accidentele de circulaţie, sinuciderile sau consumul de droguri.

Statele membre ale OMS au hotărât ca, în fiecare an, începând din anul 1987, în 31 mai să se celebreze Ziua mondială anti-tutun, cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra efectelor negative pe care le implică consumul de tutun. Sănătatea este definită în Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ca o stare fizică, psihică şi socială bună şi nu prin absenţa unei boli sau infirmităţi.

Impactul extrem de negativ al tutunului acum şi în viitor este motivul principal pentru o evidenţă exactă a fumătorilor de pe glob. Cunoaşterea pericolului cauzat de tutun este percepută ca una dintre cele mai grave ameninţări în sănătatea publică în secolul XXI. În acest moment există pe glob peste un miliard de fumători. Numărul cel mai mare se găseşte în Asia. Proporţia femeilor care fumează este mai mare în Europa şi America de Nord, comparativ cu alte părţi ale globului. Recentele estimări sugerează creşterea numărului de fumători în ţările în curs de dezvoltare, mai ales în rândul femeilor şi a tinerilor.

O creştere a numărului de adolescenţi care fumează s-a constatat în ţările unde, nu până de mult, fumatul era considerat ţinut sub control. Aşa că, în timp ce noi pieţe de tutun sunt deschise, vechile rămânând şi ele deschise, transformă tutunul într-o ameninţare globală permanentă.

Cu ocazia Zilei mondiale anti-tutun, care se sărbătoreşte la 31 mai, este momentul să ne reamintim că ţara noastră ocupă un neonorant loc 2 în Europa, după Bosnia-Herţegovina, cu privire la procentul populaţiei care fumează, şi anume 43,5% faţă de 48%.

Potrivit studiului Fumatul şi Sănătatea Publică în România, prelevanţa fumatului în rândul populaţiei este de 46,4% din bărbaţi şi 24,1% din femei.

Cei mai mulţi dintre viciaţi încep să fumeze de mici, chiar înainte de împlini 15 ani.

Cu toate că fumătorii îşi pierd săptămânal o zi din viaţă, pe parcursul unui an, românii posedaţi de acest viciu transformă în fum aproximativ un miliard de dolari. Un singur român împătimit cheltuieşte anual, pe acest "viciu", circa 15 milioane de lei.

Impactul economic al tutunului a fost analizat în multe ţări în ultimii ani. Aceste studii arată că beneficiile economice pe care le aduce industria tutunului sunt iluzorii. Există foarte multe costuri ce se adaugă daunelor directe şi indirecte cauzate de tutun. Şi aş exemplifica răul pe care îl produce cultivarea tutunului mediului.

În final aş lansa o lozincă "Se poate trăi şi fără tutun".

Vă mulţumesc.