Parliamentary debates

Domnul Gelil Eserghep:

Declaraţie politică: "Trăiţi bine?"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Alocările bugetare pentru sănătate, cât şi cheltuielile totale efectuate în România pentru sănătatea fiecărui locuitor, ne plasează pe ultima poziţie între ţările candidate la Uniunea Europeană. Asta în condiţiile în care în campania electorală Alianţa DA (care se află la guvernare) promisese că pînă în 2008, sistemul sanitar va beneficia de o finanţare sporită, care să reprezinte cel puţin 6% din PIB.

În prezent, sistemul de asigurări sociale de sănătate este în criză, constându-se, în principal, următoarele aspecte:

• la circa 10% din farmaciile aflate în contract cu casele judeţene de asigurări de sănătate, încă din primul trimestru al anului 2005 au fost epuizate fondurile pentru întregul an;
• peste 60% din farmacii au depăşit plafonul pentru primele două trimestre;
• acută criză de medicamente nesubvenţionate;
• prevederile legislative adoptate ulterior aprobării bugetului pentru anul 2005 au dus la alocarea unor sume fără acoperire în bugetul anului 2005;
• structura actuală a sistemului de asigurări de sănătate nu permite situaţii de acest fel.

Pe de altă parte, statisticile arată că, din păcate, mortalitatea infantilă plasează România pe unul dintre locurile fruntaşe în Europa, mai exact pe locul 3 (16 la mie în anul 2004). Aceasta este de 3-4 ori mai mare decât în majoritatea ţărilor europene. Ea este puternic condiţionată social, fiind mai mare în mediul rural, unde se întâlneşte în special printre copiii cu mame care au un nivel de pregătire sub şcoala elementară. Conform statisticilor, cei mai mulţi bebeluşi mor în judeţele Constanţa, Ialomiţa, Vaslui şi Botoşani, Moldova rămânând zona cea mai afectată a ţării. Vestea bună, din nefericire, este că asupra mortalităţii infantile se poate interveni în mod pozitiv mult mai uşor decât asupra natalităţii.

Politicile de prevenire includ creşterea standardului de viaţă, a calităţii asistenţei medicale, scăderea poluării mediului şi conştientizarea necesităţii medicinei preventive.

Cauzele generale de deces sunt cele medico-sociale: sărăcia, lipsa unei vieţi igienice şi problemele de asistenţă medicală, oamenii neavînd medicamente. Circa 20% dintre decese se produc în primele 24 de ore de la naştere, iar cauzele ţin atât de familie, care nu se adresează la timp medicului, dar şi carenţelor din sistemul medical. Vina pentru colapsul sistemului este nejustificat transferată pe umerii partenerilor din sectorul privat.

De aceea, sînt consternat de votul colegilor de la Alianţă faţă de Ordonanţa 38/2005, cu privire la acordarea de gratuitate de medicamente pentru bebeluşi şi gravide, având ca bază preţul scăzut şi nu calitatea produselor).

Nici în domeniul educaţiei Alianţa nu-şi respectă promisiunile din campania electorală unde promitea că "Guvernul Alianţei D.A. va schimba filosofia de finanţare a educaţiei, prin mărirea investiţiei în învăţământ (pentru educaţie şi cercetare, Guvernul va aloca de la bugetul de stat, resurse financiare echivalând cu 6% din PIB)" - citat din Programul de guvernare al Alianţei, acesta fiind în prezent sub 5%, în condiţiile în care media europeană este de 5,22%, iar a ţărilor care au intrat de curînd în Uniunea Europeană este de 5,31%. Totodată, "Guvernul Alianţei D.A. va asigura dublarea salariilor personalului din educaţie, luând în consideraţie necesităţile legitime ale slujitorilor şcolii, statutul şi respectul de care aceştia trebuie să se bucure în societate", îmi permit iar să citez din acelaşi program.

În aceste condiţii şi neuitând sloganul Alianţei DA din campania electorală, adică "Să trăiţi bine!", ne punem întrebarea firească, de altfel, cum să trăim bine dacă nu avem un sistem medical sănătos şi nici în domeniul educaţiei nu se petrec deloc lucruri bune? Cîte promisiuni în care oamenii îşi puneau speranţe vor mai rămîne doar la stadiu de promisiuni?

Vă mulţumesc pentru atenţie.