Parliamentary debates

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Ministrul justiţiei s-a îndrăgostit de scaun"

Stimaţi colegi parlamentari,

Din ciclul " Surprize-Surprize", săptămâna trecută am avut parte de un scenariu, în primă audiţie, în Parlamentul României, ediţia 2004 - prezent. Pentru prima dată, o moţiune a opoziţiei prin care se solicită demisia unui ministru a trecut de o Cameră a Parlamentului. Se pare că Monica Macovei a primit un vot de blam din partea Senatului.

Prin votul de neîncredere acordat, i se impută Monicăi Macovei neîndeplinirea reformei justiţiei; călcarea în picioare a prestigiului şi credibilităţii Consiliului Superior al Magistraturii; blocarea şi infinita prorogare a intrării în vigoare a Codului penal adoptat în 2004 şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor; încălcarea repetată a independenţei judecătorilor şi procurorilor prin declaraţii colorate, cu rol precis de indicaţii; scăparea printre mâini, din cauza incompetenţei şi a superficialităţii, a inculpatului Omar Hayssam; atacarea consecventă a Parlamentului şi discreditarea activităţii acestuia.

Una dintre cele mai dure critici a fost cea legată de faptul că doamna ministru nu a ştiut să-şi gestioneze relaţia cu Parlamentul, ba, mai mult, a reuşit să o înrăutăţească zi de zi, declaraţie de declaraţie, pas cu pas. Sfidarea şi infatuarea au făcut din domnia sa un mobil al conflictului dintre justiţie şi Parlament.

Consider că, pentru ministrul justiţiei, separaţia puterilor în stat este mai mult un moft decât o limitare a exercitării prerogativelor puterii. Mai nou, doamna ministru a promovat o practică a dezinformării, şi anume atunci când, prin declaraţii succesive, domnia sa susţine că procurorii D.N.A. lucrează foarte bine, reuşind să trimită în judecată mulţi politicieni din toate partidele. Se pare că acesta este scopul actual al justiţiei. Toate celelalte categorii de persoane care încalcă frecvent legea pot sta liniştite căci doamna ministru are o anumită preocupare şi nu are timp de ei. Cu alte cuvinte, nu intră în aria de interes a domniei sale.

Mai mult decât atât, tot prin viclenie, doamna ministru a reuşit să treacă prin Guvern OUG 131/2006 pentru modificarea Legii 508/2004 privind D.I.I.C.O.T. care permite anchetatorilor să intercepteze telefoanele, corespondenţele electronice şi care elimină confidenţialitatea secretului bancar, cu alte cuvinte care încalcă drepturile omului, nefiind vorba despre o ordonanţă de urgenţă care, aşa cum afirma domnia sa, constă "doar într-o mai bună definire a competenţelor D.I.I.C.O.T. şi înfiinţarea fondului de flagrant".

Pe de altă parte, după ce ordonanţa a fost criticată de opinia publică în data de 17 ianuarie, ministrul justiţiei a precizat că nu s-a modificat în niciun fel interceptarea convorbirilor telefonice şi că tot judecătorul dă, în continuare, mandat. Pe cale de consecinţă, consider că ministrul justiţiei nu a cunoscut integral textul actului normativ pe care l-a promovat şi, prin urmare, aceste afirmaţii au fost făcute în necunoştinţă de cauză.

Ceea ce sfidează însă orice logică a raţiunii este faptul că domnia sa susţine în continuare că actul normativ nu acordă drepturi sporite procurorilor. Cred că doamna Monica Macovei vrea să devină un fel de "ultimul Mohican al justiţiei". Poate doar aşa rolul de justiţiabil ar prinde-o bine... căci actualmente, aşa cum spunea un domn senator, deşi "doamna Macovei este reprezentanta sexului aproape frumos", nu este decât o verigă slabă a Cabinetului Tariceanu!

Cert este că doamna ministru al justiţiei este singurul demnitar din istoria României care are drept ţel în viaţa să nu părăsească scaunul mult râvnit până când nu va reduce la tăcere pentru totdeauna justiţia românească!

Vă mulţumesc.