Parliamentary debates

Domnul Constantin Amarie:

"Bugetul prognozat al Apărării periclitează siguranţa statului"

O vizită de lucru a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor făcută la Ministerul Apărării Naţionale pe data de 29 august a.c. a fost practic un seminar de cinci ore, timp în care deputaţii, împreună cu structura de comandă a ministerului, au analizat: nivelul de realizare a programului pe anul în curs, cheltuirea bugetului alocat, prezenţa în teatrele de operaţiuni, îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de NATO şi Uniunea Europeană, derularea programelor de achiziţii majore a Ministerului Apărării Naţionale, precum şi modificările aduse de noul Proiect de Lege a organizării Ministerului Apărării.

Reuniunea a fost prezidată de preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deputatul Canacheu Costică, şi ministrul de resort, Theodor Meleşcanu. A fost prezent şi deputatul Cezar Preda - şeful Comisiei de control al SRI, alţi deputaţi, reprezentând toate grupările parlamentare, şi subsemnatul.

Prezentarea succintă şi profesionistă făcută de responsabilii structurilor ministerului a oferit o imagine veridică a nivelului de îndeplinire a programului ministerului, în condiţiile în care bugetul acordat pentru anul în curs a fost mai mic decât cel angajat odată cu intrarea României în NATO - adică 2,38% din p.i.b.

Indiferent ce domeniu s-ar aborda, pentru Ministerul Apărării rămâne aceeaşi gravă problemă - insuficienţa bugetului propus pentru anul viitor - la o limită de 1,68% din p.i.b. până spre 1,75%.

Este de neînţeles abordarea de către guvernarea liberală a cuantumului bugetului Ministerul Apărării Naţionale, în condiţiile în care nu ne aflăm în situaţia de anul trecut, când ministrul de resort era un democrat - Sorin Frunzăverde.

Dacă atunci puteam înţelege că liberalii doreau să compromită printr-un buget insuficient performanţa şi profesionalismul lui Sorin Frunzăverde, astăzi nu este de înţeles această politică, în condiţiile ministeriatului Meleşcanu. Anul trecut însă, s-a surmontat problema insuficienţei bugetului Ministerului Apărării printr-un gest deosebit de solidaritate, în care Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, a cedat câteva procente colegului de la Apărare, reuşindu-se să se aducă bugetul Apărării cu puţin peste 2% din p.i.b.

N-aş vrea să las impresia că chestiunea bugetului Apărării este doar una de amiciţie între miniştri. Problema este cu mult mai gravă şi pune în discuţie capacitatea României de a se achita de obligaţiile asumate faţă de NATO, înscrise în scrisoarea anexă a Tratatului de la Washington.

În condiţiile alocării bugetului de 1,68% din p.i.b., România va trebui să renunţe la o serie de obligaţii asumate faţă de NATO, pe care această organizaţie contează, periclitând grav încrederea partenerilor noştri occidentali şi poziţia noastră în Alianţă.

În acest context, apare clară legătura dintre declaraţiile primului-ministru şi ale altor lideri liberali în legătură cu o necesară retragere înainte de termen a trupelor româneşti de pe teatrele de operaţiuni şi puţinătatea bugetului armatei.

Aceste acţiuni, oare, nu miros de departe a trădare a Alianţei peste noapte? Şi asta doar pentru a fi împotriva preşedintelui Traian Băsescu, susţinător al îndeplinirii angajamentelor faţă de parteneri, criteriu al prestigiului de care se bucură armata în toate acţiunile internaţionale şi, implicit, România.

Evaluările făcute în teatrele de operaţiuni au adus aprecieri unanime trupelor româneşti, singurele limitări fiind adresate înzestrării tehnice.

Dacă este voinţă politică, se găsesc şi soluţii; deputatul Cezar Preda propune scăderea cheltuielilor de mentenanţă prin predarea către autorităţile locale a unităţilor dezafectate şi mărirea, în acest fel, a bugetului Apărării.

O altă consecinţă a bugetului prognozat pentru Apărare este compromiterea pe termen îndelungat a înzestrării armatei cu tehnica necesară pentru a realiza compatibilizarea cu armatele aliate.

Nu este secret faptul că în armata română, doar mult hulitele fregate englezeşti sunt la nivel de reprezentare tehnică europeană, restul înzestrării ţinând încă în mare măsură de nivelul de dotare al defunctului Tratat de la Varşovia.

În condiţiile în care numai pentru 2008 sunt propuse 13 programe pentru înzestrare, în valoare totală de 9,4 - 11,6 miliarde euro, iar un avion Typhoon costă aproximativ 84 milioane de euro, 1,68% din p.i.b. pentru Apărare mi se pare de-a dreptul un atentat la securitatea ţării. În condiţiile în care până în anul următor vor mai fi disponibilizaţi circa 2500 de ofiţeri cu grade superioare, iar recrutarea de soldaţi angajaţi nu merge chiar pe roate, din cauza lipsei de motivaţie în ce priveşte salarizarea, putem spune că neseriozitatea cu care Guvernul tratează problemele Apărării periclitează pe viitor capacitatea armatei române de a face faţă provocărilor tot mai mari şi în ultimă instanţă apărarea fiinţei naţiunii române.

Oare să fi uitat liberalii deviza strămoşilor noştri romani: "Si vis pacem, para bellum?" Se pare că da.