Parliamentary debates

Domnul Petru Călian:

Declaraţie politică intitulată "2008 - An electoral"

După cum bine ştim, anul 2008 este un an electoral. Un an al promisiunilor, al convingerilor şi, de ce nu, al reuşitelor. Zi de zi, seară de seară televiziunile autohtone ne intoxică cu acelaşi program: confruntarea partidelor politice. Care partid este mai bun, care este mai responsabil, care a greşit, cine ne conduce, cine ne va conduce etc. Zeci de politicieni, cu dor de audienţe sau de afirmare, tineri sau bătrâni, femei sau bărbaţi îşi fac prezenţa în emisiuni mai mult sau mai puţin interesate de politic. De ce să nu îşi dea cu părerea şi un om politic dacă sexul frumos are sau nu de trei ori putere?

Un plus de imagine nu strică nimănui, dar asta în condiţiile în care nu apărem la televizor doar de dragul creării unui surplus de imagine. Mai ales în aceste momente când ţara noastră se confruntă cu grave probleme de ordin politic, economic sau social.

Deşi mai sunt câteva luni bune până se dă startul campaniei electorale, preşedinţii partidelor politice se grăbesc în a da declaraţii cu puternic iz electoral, ca de exemplu, preşedintele PSD, Mircea Geoană, domnia sa afirma într-o emisiune de la postul de televiziune "Realitatea" că anul 2008 ,,este un an în care nu mai trebuie să dăm dovada de dezbinare, în acest an vom face un efort deosebit pentru a arăta cine suntem.'' Această afirmaţie denotă faptul că trebuia să vină anul electoral pentru ca ei sa învie precum pasărea Phoenix, din propria cenuşă.

Un alt exempul: Pachetul de Legi ale învăţământului propus de ministrul Cristian Adomniţei şi lansat în fiecare judeţ al ţării, vine însoţit de o scrisoare în care se precizează următorul lucru: ,,Pachetul legislativ a fost conceput în primul rând pentru beneficiarii săi - elevi, studenţi, cadre didactice, societatea românească în general. Documentul de faţă dovedeşte, o dată în plus, că pentru Guvernul Tăriceanu educaţia este o prioritate naţională, şi nu doar o sintagmă!" Semnat, Cristian Mihai Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului.

Domnilor colegi,

întrebarea mea este: ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului lucrează pentru români sau pentru premierul Tăriceanu?

Dacă până la sfârşitul anului trecut confruntările politice deţineau primul loc în preferinţele politicienilor, anul acesta ei devin brusc interesaţi de domenii care până nu demult păreau ,,inodore şi insipide'', precum: mediu, economie şi sistemul social. PRM-ul vrea să interzică utilizarea E-urilor în alimente de bază, PSD-ul nu mai vrea construcţii pe spaţiile verzi, iar PNL-ul adoptă o tendinţă populistă: majorarea bugetelor de pensii, ajutoare sociale, de sănătate şi somaj.

Din ciclul "An electoral, mintea îmi zbura'' mai avem negocierile salariale cu sindicatele, toate acestea în condiţiile în care inflaţia a crescut, iar leul s-a depreciat faţă de euro.

Dacă nu am cunoaşte calea spre materializare am putea crede că aceste proiecte sunt fantasmagorice. Dacă tot vrem să dăm la săraci, atunci de ce nu încercăm recuperarea datoriilor uriaşe pe care le au marile companii de stat şi cele private faţă de statul român?

Dragi colegi,

competenţele rezidă nu din apariţiile pe sticlă, ci din munca întreprinsă pe teren; prezenţa la faţa locului, în colţuri uitate de lume, aflarea problemelor şi rezolvarea lor.

În pofida faptului că anul 2008 este unul electoral, nu trebuie să ne detaşăm total de problemele cu care se confruntă România doar pentru a încerca să obţinem cât mai multe voturi la viitoarele alegeri.