Parliamentary debates

Doamna Maria Stavrositu:

"Sacrificiul învăţământului românesc"

În această perioadă se difuzează pe posturile de televiziune un spot publicitar în care se vorbeşte despre "cei mulţi şi tăcuţi", despre neputinţa acestora de a riposta în bătălia cotidiană cu birocraţia, cu o administraţie depăşită şi un întreg sistem construit parcă împotriva, şi nu în sprijinul cetăţeanului.

Sintagma respectivă şi ideea în sine mi-au venit în minte zilele trecute, la o întâlnire cu cadrele didactice din Constanţa, atunci când am realizat cât de mult au de suferit dascălii din cauza deselor schimbări legislative şi a lipsei de coerenţă din sistem.

Am încercat, bineînţeles, să le spun că Guvernul tocmai şi-a asumat răspunderea pe noile legi ale educaţiei, proiecte menite să aducă mult aşteptatele măsuri de reformă şi modernizare în sistem. Puţini însă şi-au manifestat optimismul. Ştiţi de ce, stimaţi colegi? Pentru că educatorii, învăţătorii şi profesorii sunt oameni informaţi, cu o bogată cultură politică, oameni care nu pot fi duşi de nas cu discursuri politicianiste. Reprezentanţii cadrelor didactice din Constanţa au fost dezamăgiţi şi chiar indignaţi de faptul că reforma educaţiei se blochează în continuare din cauza unor orgolii şi interese politice meschine.

O reformă aşteptată în zadar de generaţii întregi de elevi şi studenţi, o modernizare a învăţământului românesc cerută de ani buni de către oficialii UE este în continuare ţinută pe loc de aliaţii PSD-PNL, care au atacat la Curtea Constituţională legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Demersul este de neînţeles nu neapărat pentru noi, dar mai ales pentru cei care ar trebui să beneficieze în mod direct de reformele propuse de Comisia Miclea, şi mă refer aici la elevi, studenţi şi dascălii lor. Dacă tergiversările doamnei Andronescu s-au putut explica, oarecum, prin lipsa de viziune, piedicile de acum nu îşi mai găsesc absolut nicio justificare de ordin politic sau moral. Nu eu, Maria Stavrositu, ci zecile, sutele de educatori, învăţători şi profesori, cei mulţi şi tăcuţi vă întreabă, domnilor, de ce? De ce sacrificaţi viitorul unor copii şi cariera unor profesionişti, prin blocarea reformei în educaţie? De ce puneţi interesul dumneavoastră de grup mai presus de nevoile celor care v-au dat votul pentru a ajunge aici? De ce frânaţi europenizarea învăţământului românesc?

Toate aceste întrebări nu vin din partea mea. Eu doar vi le transmit, din partea celor pe care pretindeţi că-i apăraţi, din partea cadrelor didactice cu care am vorbit zilele trecute. Dacă aţi fi dorit cu adevărat reformarea sistemului, aţi fi adus completări constructive noilor legi ale educaţiei înainte de asumarea răspunderii nu le-aţi fi atacat la Curte pentru a bloca procesul de modernizare. Sunt observaţiile pertinente ale profesorilor constănţeni, cărora, cum v-am spus, mi-a fost greu să le explic un asemenea demers.

Cu toate acestea, în întâlnirea respectivă mi-am exprimat convingerea că acum, în plină campanie electorală, colegii noştri, aliaţii PSD-PNL, vor dovedi înţelepciune şi maturizare politică şi vor renunţa la demersul lor, oferind astfel învăţământului românesc mult-aşteptata şansă de a ajunge din urmă sistemele similare din alte state ale Uniunii Europene.