Parliamentary debates

Domnul Petru Călian:

Declaraţie politică intitulată "Ministerul de Mediu - sesizat de UE, impasibil la cei din Roşia Montană".

Populaţia din Roşia Montană, ONG-urile şi alţi factori implicaţi în protecţia mediului nu au avut nici un succes în faţa ministrului mediului şi gospodăririi apelor, Sulfina Barbu, care a ezitat să se pronunţe categoric în cazul proiectului de exploatare a zăcămintelor aurifere din zona apuseană, proiect înaintat de Roşia Montană Gold Corporation, firmă deţinută în procent de 80% de firma canadienă Gabriel Resources. Concluzia mea personală este că nici unul dintre factorii enumeraţi mai sus nu se bucură de încredere şi nici măcar de atenţie din partea acestui minister. Pe de altă parte, a fost suficient ca Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, prezent săptămâna trecută la Bucureşti, să afirme că "La Roşia Montană trebuie avut grijă", că ministrul mediului a şi decretat că procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană este suspendată şi că din iunie anul trecut nu s-a mai făcut nici un demers în ceea ce priveşte acest proiect. Deşi impresia lăsată până acum de ministrul mediului a fost că aprobă acest proiect şi aşteaptă să-l vadă finalizat, iată că sorţii s-au schimbat, şi la fel şi declaraţiile şi convingerile ministerului.

Asta în contextul în care vocile ONG-urilor de mediu şi ale populaţiei din Roşia Montană s-au făcut auzite, încă de la început, într-o amplă anti-campanie împotriva Proiectului Gabriel Resources pentru Roşia Montană.

Mina de exploatare ar fi urmat să folosească tehnologii pe bază de cianuri, ceea ce ar fi periclitat serios zona vizată, în ciuda asigurărilor date de iniţiatorii proiectului, şi ar fi riscat să determine un dezastru ecologic asemănător cu cel de acum cinci ani, când cianuri folosite la exploatare au ajuns inclusiv în Dunăre.

Este normal ca Uniunea Europeană, prin comisarii săi, să monitorizeze atent toate proiectele de anvergură desfăşurate în ţara noastră, proiecte care au un ridicat grad de risc în ceea ce priveşte afectarea mediului. Capitolul "Mediu" este unul dintre cele mai spinoase capitole de negociere din acquis-ul comunitar, iar ţara noastră trebuie să facă rapide progrese în armonizarea atât legislativă, cât şi structurală în ceea ce priveşte acest domeniu.

Însă nu mi se pare normal ca un minister ce poartă o asemenea răspundere în vederea aderării României la Uniunea Europeană să decidă într-o astfel de problemă doar în momentul în care este sesizat de un for superior. Nu mi se pare normal ca, în momentul în care asupra unui proiect care produce efecte într-un timp relativ îndelungat şi pe o arie extinsă, părţile implicate şi supuse acestor consecinţe să nu fie nici măcar ascultate. Se pare că vocea lor a ajuns până în Comisia Europeană, dar nu şi până la conducerea Ministerului de Mediu.