Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.162/2006
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.33 | Daniela Popa - declaraţie politică privind unele reglementări referitoare la obligativitatea cunoaşterii limbii române de către fiecare cetăţean român; | ![]() |
||
|
Declaraţie politică privind unele reglementări referitoare la obligativitatea cunoaşterii limbii române de către fiecare cetăţean român. Legea nr.21/1991, republicată, stabileşte condiţiile de dobândire şi de pierdere a cetăţeniei române. Astfel, potrivit art. 4 al acestei legi, cetăţenia română se dobândeşte prin naştere, adopţie şi prin acordare la cerere. Alin. (1) al art. 5 din Constituţia României prevede că "cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică". Deşi alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că cetăţenia română nu se poate pierde de către persoanele care au dobândit-o prin naştere, există situaţii când autorităţile române trebuie să se sesizeze şi în aceste cazuri. Avem în vedere acele persoane care, deşi trăiesc pe teritoriul statului român, beneficiază de toate drepturile de care beneficiază cetăţenii români, totuşi nu cunosc limba română şi nu o folosesc pe teritoriul statului al căror cetăţeni se declară. Ni se pare o situaţie anormală care trebuie îndreptată. În opinia noastră sunt necesare o serie de modificări şi completări ale Legii nr. 21/1991, în sensul că cetăţenia română să se retragă şi persoanei care nu cunoaşte sau refuză să înveţe limba română - limba oficială a statului român. Potrivit legislaţiei în vigoare, "Biroul Cetăţenie" din cadrul Ministerului Justiţiei, asigură secretariatul Comisiei pentru constatarea condiţiilor de acordare, redobândire, retragere a cetăţeniei române şi renunţare la cetăţenia română, compusă din magistraţi desemnaţi din cadrul Tribunalului Bucureşti. Acest birou are următoarele atribuţii cu privire la primirea şi înregistrarea cererilor de acordare, redobândire şi renunţare la cetăţenia română, precum şi a sesizărilor de retragere a cetăţeniei române, împreună cu actele necesare îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege; realizează o evidenţă a acestor cereri şi sesizări, alcătuind dosare pentru fiecare caz în parte, şi asigură publicitatea cererilor în Monitorul Oficial; aplică dispoziţiile comisiei referitoare la solicitarea de acte sau relaţii de la persoane fizice sau de la autorităţile publice, necesare soluţionării cererilor de acordare, redobândire şi renunţare la cetăţenia română; înaintează comisiei, la termenele stabilite, spre examinare, dosarele de acordare, redobândire, retragere a cetăţeniei române şi respectiv renunţare la cetăţenia română; comunică persoanelor şi instituţiilor publice interesate date şi relaţii privind stadiul cererilor înregistrate; întocmeşte proiectele de hotărâri de Guvern pentru acordarea, redobândirea, retragerea cetăţeniei române şi renunţarea la cetăţenia română; redactează certificatele de cetăţenie şi îndeplineşte procedura de rectificare a acestora; asigură solemnitatea depunerii jurământului de credinţă faţă de România şi păstrează evidenţa persoanelor care au depus jurământul de credinţăşi păstrează şi organizează arhiva comisiei. Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare, redobândire, retragere a cetăţeniei române şi renunţare la cetăţenia română din cadrul Ministerului Justiţiei ar trebui să aibă obligaţia de a identifica persoanele cărora trebuie să li se retragă cetăţenia română din motivul necunoaşterii sau refuzului de a învăţa limba română. Este anormal ca unii cetăţeni români să se exprime cu greu în limba statului a cărui cetăţeni se declară. Este necesar să se instituie o serie de măsuri, precum cele arătate mai sus, în scopul protejării limbii române şi, în consecinţă, a culturii române. |



