Parliamentary debates

Domnul Filonaş Chiş:

Declaraţie politică intitulată "Anul 2006 - 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman"

Anul 2006 este un an cu o semnificaţie deosebită pentru poporul român. Se împlinesc 1900 de ani de când acest teritoriu, în prezent teritoriul României, dar în fapt al Daciei din antichitate, a intrat în componenţa Imperiului Roman, organizându-se aici în anul 106 d. Chr. (după Christos) - provincia Dacia romană.

Fenomenul integrării în componenţa Imperiului Roman a acestui spaţiu locuit în antichitate de poporul dac, îl putem compara, fără a greşi cu nimic, cu integrarea, acum, după 1900 de ani, a spaţiului României în Comunitatea Europeană. Şi atunci civilizaţia romană, care se dezvolta în întreg spaţiul actual al Comunităţii Europene, a integrat Dacia în sfera de valori culturale, economice şi civilizatoare care erau comune tuturor provinciilor romane ce compuneau Imperiul Roman. Limba latină s-a impus şi în Dacia, civilizaţia romană ce a însemnat: zidăria de piatră prinsă cu mortar, drumuri cu dale de piatră, captări de izvoare şi construcţia de apeducte, sistemele de încălzire centrală în case, amfiteatrele cu modul de viaţă roman, viaţa urbană specifică oraşelor imperiului roman, toate acestea se dezvoltă şi în Dacia romană.

Stimaţi colegi deputaţi, în nord-vestul acestui spaţiu al provinciei Dacia, împăratul roman Hadrianus, la începutul sec.al II -lea d. Chr.(după Christos), pentru mai buna apărare a frontierei imperiului roman, a limes -ului din această parte, a organizat o provincie nouă, care s-a numit Dacia Porolissensis. Acestă nouă provincie, Dacia Porolissensis, împreună cu celelalte două provincii; Dacia Apulensis, cu capitala la Apulum, şi Dacia Malvensis, cu capitala la Malva, formau Dacia romană. Capitala noii provincii Dacia Porolissensis, organizată în jurul anului 120 d. Chr., a fost la Porolissum, oraş roman devenit apoi municipium, în timpul împăratului roman Septimius Severus ( în jurul anului 200 d. Chr.)

Aflat în judeţul Sălaj, pe teritoriul comunei Mirşid, la circa 12 Km de oraşul Zalău, Porolissum, împreună cu fortificaţiile militare romane de aici, care blocau trecatoarea Porta Meseşană, se întinde pe un teritoriu ce depăşeşte câteva sute de hectare. Valurile, şanţurile şi zidurile de apărare ale frontierei imperiului roman, împreună cu turnurile de semnalizare şi pază se întind în această suprafaţă de circa 10 km lungime. La Porolissum, de fapt un muzeu în aer liber, cea mai întinsă şi mai importantă rezervaţie arheologică din jumătatea de nord a României, au fost conservate pe loc şi sunt vizitate de mii de turişti templele oraşului, vama, casele de locuit, cu sisteme centrale de încălzire, drumul roman autentic pe circa 500 m, zidurile castrului (ale cazarmei soldaţilor romani), şi cele ale comandamentului trupei (principia). A fost conservat circa 75% din amfiteatrul oraşului, amfiteatru a cărui suprafaţă a arenei este mai întinsă decât cea a arenei amfiteatrului de la Ulpia Traiana, din capitala întregii Dacii romane. A fost identificat şi forum-ul oraşului, a municipium-ului roman Porolissum.

Aici, la Porolissum, în anul 1997 a fost organizat cel mai important congres international de istorie militară antică, cel de-al XVII-lea "Limes Congress", congres care a reunit la Zalău-Porolissum peste 300 de specialişti, din 24 de ţări străine. A fost unul dintre cele mai importante congrese ştiinţifice de istorie organizat pe plan mondial în acel an.

Un lucru deosebit şi pe care doresc să-l aduc la cunoştinţa dumneavoastră este faptul că în zona trecătorii Porta Meseşană, vechiul drum roman de acces este folosit şi astăzi de către localnici ca drum de legătură între satul Moigrad şi centrul de comună Mirşid. Trecătoarea Porta Meseşană era apărată de circa 3500 de soldaţi romani ce staţionau la Porolissum în cele 2 cazărmi militare romane (castre). Accesul soldaţilor şi circulaţia mărfurilor şi a civililor spre zidul de apărare, spre poarta de ieşire din provincie, poartă amenajată de romani în acel zid, se realiza pe acest drum care este folosit şi astăzi.

Drumul, cu lungimea de circa 5 Km, datorită intensei întrebuinţări şi a neîntreţinerii, mai ales a rigolelor necesare evacuării apei pluviale, are nevoie de activităţi de salvare şi reparaţii urgente, el fiind, în fapt, un monument istoric foarte important. Nu se cunosc la noi în ţară astfel de exemple de drum roman folosit şi astăzi. Drumul se cheamă "Viţinal", nume de origină latină, şi este folosit şi de grupurile de turişti care doresc să viziteze ruinele zidului provinciei Dacia şi a porţii de acces în imperiu. Aceste elemente, zid, şanţ, poartă de acces sunt elemente de comparaţie cu descoperiri similare făcute pe "Zidul lui Hadrian" din Anglia, zid care delimita, ca şi aici, la noi, în Dacia, zona cucerită şi organizată de către romani şi zona de din afara zidului provinciei, unde, în cazul nostru, locuiau dacii liberi.

Vă invit, doamnelor şi domnilor deputaţi, să veniţi să vedeţi şi să petreceţi un moment de istorie adevărată la Porolissum, judeţul Sălaj.