Parliamentary debates

Domnul Marin Almăjanu:

«"Contabilizarea" educaţiei»

Lacrimile doamnei ministru Andronescu, revărsate în Parlament odată cu votarea legii de mărire a salariilor profesorilor, au fost transformate în valuri de restricţii de tot felul, din ce în ce mai surprinzătoare pentru cei angajaţi în domeniul educaţiei.

În loc să aibă parte de majorarea salariilor, promisă sub jurământ, în cor, de PD-L-işti, PSD-işti şi, mai ales, de preşedintele cu atribuţii de premier, profesorii constată, în acest moment, că veniturile lor nete s-au diminuat în anul 2009 deoarece contribuţia la CAS a crescut cu 3,3% din februarie a.c.

Mai mult decât atât, li se arată acum acestora pe post de "sperietoare", pentru a pune capăt pretenţiilor de punere în aplicare a legii respective, "spectrul" unei ordonanţe de abrogare a mai multor sporuri şi a altor drepturi salariale, care vor lăsa brusc profesorii, dar şi alte categorii de salariaţi, în imposibilitatea de a-şi mai achita măcar facturile curente, ca urmare a reducerii drastice a veniturilor acestora.

Iar ca "tortul educaţiei" să fie presărat cu "intenţii sclipitoare", doamna ministru Andronescu consideră că profesorii şi-au umplut suficient rafturile bibliotecilor şi nu mai au nevoie de suta de euro pentru cărţile necesare perfecţionării şi nici decontarea navetei nu mai este de actualitate, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi pentru că, în timpul crizei, cei din mediul rural ar face mai bine să stea acasă, ca nu cumva să consume "combustibilul" şi aşa pe terminate, al "marii coaliţii guvernamentale".

Constatăm cu surprindere, că singura preocupare a doamnei ministru este ca orele de sport şi limbi străine sau eventual de istorie şi geografie, să fie mai puţine la număr în orarul săptămânal al elevilor.

Nu credem că Pactul Naţional pentru Educaţie, conceput anul trecut la Cotroceni şi agreat şi de PSD şi de PD-L, a fost atât de intens trâmbiţat şi scos peste noapte din "cutia cu surprize" a domnului preşedinte, exact atunci când liberalii puseseră în dezbatere publică un pachet de proiecte de legi pentru educaţie, doar pentru acest "important" principiu de contabilizare a orelor de curs ale elevilor.

Să ne mai facem iluzii că acel pact a fost altceva decât un "colorat artificiu" de campanie electorală?

Dacă doar contabilizarea numărului de ore din planul de învăţământ rămâne prioritatea naţională a educaţiei din România pentru actualul guvern, ne întrebăm dacă reforma reală, care este absolut necesară în domeniu, şi menţionez aici două dintre principiile enunţate în celebrul pact: "modernizarea sistemului instituţiilor de educaţie prin modificarea substanţială a conţinutul curriculei şcolare", perimat de multă vreme, sau "alocarea a minimum 7% din p.i.b. acestui domeniu+cercetare, în perioada 2008-2013", va reintra vreodată în atenţia domnului preşedinte şi a "marii coaliţii" sau va rămâne doar la stadiu de document uitat în sertarele de la Palatul Cotroceni?