Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

"Justiţia este un bun naţional; să o apărăm pentru ca, la rândul ei, să ne poată apăra"

Sunt convins că la ora când citiţi aceste rânduri aveţi cunoştinţă de analizele realizate şi de concluziile desprinse din dezbaterile Consiliului Naţional al PSD. Am considerat, totuşi, că este firesc să vă pun în temă în ceea ce priveşte câteva elemente specifice ale discuţiilor din cadrul atelierului "Drepturi şi libertăţi", al cărui organizator şi gazdă a fost Departamentul de justiţie, politici legislative şi protecţia drepturilor cetăţeneşti al partidului, cu atât mai mult cu cât, una dintre concluziile majore ale dezbaterilor a fost formulată în termeni sugestivi: "Justiţia este un bun naţional; să o apărăm, pentru ca, la rândul ei, să ne poată apăra!"

Semnificativ mi se pare faptul că dezbaterile din cadrul atelierului - al căror moderator inteligent şi inspirat a fost jurnalista Adina Anghelescu-Stancu - au reunit parlamentari cu o vastă experienţă în materie, invitaţi din lumea justiţiei, precum şi din segmente reprezentative ale societăţii civile. În acest fel am putut realiza o evaluare cuprinzătoare a principalelor fenomene care exprimă condiţia justiţiei în societatea românească de azi şi, mai cu seamă, grava criză de încrederea populaţiei în corectitudinea şi imparţialitatea actului de justiţie.

Printre fenomenele cu cele mai grave repercusiuni asupra bunei organizări şi desfăşurări a activităţii în sistemul judiciar au fost menţionate:

• Actuala putere acţionează sistematic pentru restrângerea drepturilor şi libertăţilor democratice câştigate prin Revoluţia Română din Decembrie 1989;
• Statul şi instituţiile sale au devenit captive ale puterii politice, practic, ale unei oligarhii profund imorale care a transformat justiţia într-un instrument de presiune asupra societăţii şi într-un instrument de opresiune a adversarilor politici;
• Politizarea instituţiilor democratice se asociază cu încălcarea brutală şi sistematică a principiului separaţiei puterilor în stat;
• Puterea exercită un permanent control politic şi o presiune crescândă asupra actului de justiţie, inclusiv prin intermediul "justiţiei televizate", în care judecata efectivă este înlocuită cu un show mediatic. În acest fel se exercită presiuni asupra instanţelor, aşa încât condamnările dorite de către factorul politic să fie pronunţate încă înainte de judecata propriu-zisă;
• Puterea manifestă o preocupare obsesivă, maladivă, pentru decredibilizarea actului de justiţie şi pentru instaurarea unui climat de neîncredere a cetăţenilor în statul de drept şi în instituţiile sale;
• Aceste fapte demonstrează preocuparea actualei puteri pentru instaurarea unui regim autocratic, dictatorial. În acest fel, statul de drept va deveni "Stat de drepţi", aservit necondiţionat intereselor lui Traian Băsescu şi ale clicii sale. Cea mai recentă dovadă o reprezintă propunerea legislativă a deputatului PDL Cezar Preda privind siguranţa naţională, prin care se doreşte trecerea documentelor privind operaţiunile informativ-operative ale SRI drept acte de comandament militar. Propunerea vine într-o totală contradicţie cu însăşi condiţia României ca stat de drept, democratic modern, membru al Uniunii Europene.

PSD consideră că se impune, în regim de maximă urgenţă, o reformă radicală şi cuprinzătoare a sistemului justiţiei române, aceasta reprezentând o componentă inseparabilă a Programului de reformă generală a societăţii româneşti. Numai printr-o reformă reală a justiţiei se poate reface încrederea cetăţeanului în actual act de justiţie, condiţie esenţială a unui stat de drept, democratic modern.

Principalele componente ale acestei reforme sunt:

• Respectarea, fără nicio derogare sau excepţie, a principiului separaţiei puterilor în stat şi restabilirea echilibrului dintre cele trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească;
• Garantarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
• Asigurarea şi respectarea independenţei justiţiei, depolitizarea sa reprezentând condiţia esenţială pentru o justiţie puternică şi credibilă;
• Consolidarea instituţiei justiţiei nu reprezintă un scop în sine; aceasta se poate realiza numai în condiţiile consolidării tuturor instituţiilor democratice ale statului de drept.

Nu aş putea încheia aceste notaţii fără a evidenţia un adevăr esenţial, şi anume că înfăptuirea unei adevărate, profunde şi radicale reforme a justiţiei se poate realiza numai pe baza unui parteneriat onest şi transparent cu organizaţiile profesionale ale magistraţilor, cu CSM, cu reprezentanţii puterii executive şi legislative şi ai societăţii civile. De aceea, reînnoiesc invitaţia la un dialog deschis şi direct pe care v-am adresat-o încă de la lansarea acestui blog. Aştept întrebările, sugestiile şi, în egală măsură, criticile voastre, pe această temă de larg interes public - reforma justiţiei române - şi vă asigur că voi fi un partener deschis şi activ al dialogului.

Să nu uităm, justiţia este un bun naţional. Să o apărăm, pentru ca, la rândul ei, să ne apere.