Parliamentary debates

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

După 9 luni de la inaugurarea, la Senatul României, a Expoziţiei de autografe celebre - Colecţia Corneliu Vadim Tudor, probabil că a venit şi momentul unei scurte retrospective de ordin statistic. Periplul prin ţară, realizat în perioada februarie - noiembrie 2003, a inclus 37 de localităţi importante (municipiul Bucureşti şi 36 de municipii-reşedinţă de judeţ), fiecare dintre acestea găzduind expoziţia timp de o săptămână (singura excepţie: Cluj-Napoca, unde acţiunea s-a extins pe durata a două săptămâni, în perioada sărbătorilor de Paşti). După estimările noastre, peste 150.000 de vizitatori au "cercetat" exponatele, iar alte 8 - 9 milioane de persoane au luat cunoştinţă despre conţinutul şi importanţa colecţiei, în urma reportajelor Radio-TV şi a articolelor apărute în presa locală. Mass-media a dovedit o receptivitate ieşită din comun, contribuind, printr-o reflectare obiectivă (în mai multe rânduri chiar elogioasă!), la reuşita popularizării acestui eveniment cultural de excepţie.

La vernisajele organizate în ţară au participat, alături de parlamentarii, consilierii, membrii şi simpatizanţii PRM, şi o serie de notabilităţi locale de alte orientări politice: prefecţi, subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, parlamentari, primari şi consilieri aparţinând altor partide. Nu au lipsit nici personalităţile de marcă ale oraşelor respective: academicieni, profesori universitari, conducători de instituţii culturale, alţi intelectuali de elită.

La trei vernisaje (cele de la Bucureşti, Craiova şi Constanţa), prezentarea expoziţiei a fost făcută chiar de domnul Preşedinte Corneliu Vadim Tudor, la altele zece, de vicepreşedintele Senatului, prof.univ.dr.Gheorghe Buzatu, iar în celelalte 22 de oraşe, de subsemnatul şi de revoluţionarul Nica Leon, consilierul preşedintelui PRM.

Din punct de vedere logistic şi organizatoric, am primit sprijinul colegilor noştri de partid din filialele care au găzduit, succesiv, Expoziţia de autografe celebre.

De remarcat faptul că numărul pieselor a crescut permanent şi constant, în fiecare săptămână: au fost, iniţial, doar 82, ajungând, în prezent, la 213. Aceasta a determinat şi o modificare continuă, din punct de vedere cronologic şi tematic, a sistemului de expunere (care iniţial presupunea numai 10 vitrine, iar acum necesită peste 20 de vitrine şi 10 panouri), în conformitate cu recomandările domnului preşedinte. Cea mai veche piesă datează din 1558 - o cărticică în ediţie bilingvă (franceză şi latină) cuprinzând Psalmii regelui David şi Proverbele Regelui Solomon, iar cea mai nouă este din zilele noastre - o scrisoare de mulţumire adresată domnului senator Corneliu Vadim Tudor, Preşedintele Partidului România Mare, de către Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Kofi Annan. Iată şi lista celor mai mediatizate exponate (Perlele Coroanei care au făcut deliciul presei şi al publicului), scrisorile lui Napoleon Bonaparte şi Victor Hugo, documentul purtând semnătura lui Robespierre, autograful lui Constantin Brâncoveanu, masca mortuară a Poetului Naţional, Mihai Eminescu, Cazania lui Varlaam, catalogul de învăţător al lui Ion Creangă, fragmentele păstrate din ultima lucrare a savantului Nicolae Iorga, protocolul de retrocedare a Bricului "Mircea", ultima scrisoare a Mareşalului Ion antonescu şi lucrarea omagială "Floarea Darurilor", dedicată lui Nicolae Ceauşescu.

Expoziţia a fost organizată în spaţii adecvate unei asemenea manifestări speciale: biblioteci municipale, judeţene şi universitare, muzee militare, de istorie sau de artă, teatre, case de cultură.

Pretutindeni, efectul a fost cel scontat, iar uneori a depăşit chiar aşteptările noastre, ceea ce dovedeşte că apetitul românilor pentru cultură nu a dispărut şi că, la semnalul cuvenit, compatrioţii noştri ştiu să reacţioneze ca atare. Entuziasmul unora dintre cei care au vizitat şi au admirat expoziţia a fost transcris şi pe hârtie, mărturie stând consemnările din cele câteva volume ale Cărţii de impresii.

Bineînţeles, încununarea acestei ample acţiuni de anvergură naţională, care s-a întins pe 38 de săptămâni, va fi dată de înfiinţarea în Bucureşti, cât de curând, a Muzeului Fundaţiei "România Mare", care va include atât autografele celebre, cât şi alte rarităţi aparţinând preşedintelui PRM (precum cele incluse în colecţia domniei sale de biblii şi în aceea de monede) şi a altor împătimiţi de cultură, care vor urma, poate, gestul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, de o generozitate unică pentru societatea românească. Este pentru prima dată când o colecţie privată de asemenea dimensiuni, realizată cu mari eforturi de-a lungul unor decenii de căutări, a fost încredinţată publicului. Iată o iniţiativă nobilă care trebuie salutată aşa cum se cuvine.