Parliamentary debates

Domnul Andrei Valentin Sava:

"De Ziua Internaţională a Pământului, să ne aducem aminte de angajamentele asumate în domeniul protecţiei mediului înconjurător"

Pe 22 aprilie 1970 a avut loc în Statele Unite una dintre primele manifestaţii ecologiste de anvergură şi pentru prima dată, s-a atras atenţia în mod public asupra efectelor pe termen lung pe care dezvoltarea economică le are asupra mediului înconjurător. De atunci, în fiecare an, pe 22 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Pământului. În 2010, aceasta a coincis cu lansarea de către Comisia Europeană a campaniei de informare pe tema biodiversităţii, "Contăm unii pe alţii", care are ca scop responsabilizarea oamenilor în ceea ce priveşte protejarea biodiversităţii,nu întâmplător, întrucât anul 2010 a fost declarat, la nivel european, Anul Biodiversităţii.

Suntem, încă, una dintre cele mai bogate ţări în biodiversitate, având, de exemplu, o zonă de stepă unică în Europa. Cu toate acestea, mediul este astăzi, în România, un domeniu rămas în urmă. Nu există o strategie naţională privind conservarea biodiversităţii, iar ritmul de pierdere este alarmant.

Rata redusă de absorbţie a fondurilor europene în domeniul protecţiei mediului este, aşa cum ştim cu toţii, una dintre marile probleme ale României la ora actuală. În afară de soluţiile de eficientizare a accesării fondurilor comunitare, pe care le aşteptăm din partea Ministerul Mediului şi a instituţiilor subordonate, trebuie ca şi noi, parlamentarii, să ne implicăm mai activ în relaţia cu autorităţile locale pentru a îmbunătăţi performanţa acestora. Autorităţile locale sunt cele care cunosc realităţile din teritoriu şi, în final, de ele depinde punerea în practică a legislaţiei adoptate la nivel central.

Profit de această ocazie, Ziua Internaţională a Pământului, pe care am sărbătorit-o săptămâna trecută pentru a face un apel către dumneavoastră: haideţi să depunem un efort mai mare în această sesiune parlamentară pentru a grăbi procedurile legislative în cazul acelor câteva proiecte de acte normative prioritare la ora actuală pentru România în domeniul protecţiei mediului înconjurător. Mă refer aici, în special, la legislaţia referitoare la arii protejate, la deşeuri şi cea vizând fondul de mediu. Trebuie să tratăm cu mai mare seriozitate prevederile tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor protejate. Este necesară elaborarea unor planuri de management pentru aceste zone şi clarificarea modalităţii de administrare a lor, eventual desemnarea unei autorităţi naţionale de coordonare a fondurilor alocate acestei reţele.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, cerinţele şi termenele UE sunt clare şi nu mai lasă loc de întoarcere. România trebuia să închidă 78 de depozite municipale neconforme până la 16 iulie 2009, dar nu a reuşit să închidă decât 19 până la termenul limită. Mai mult, şi în ce priveşte reciclarea suntem pe ultimele locuri în UE, în 2008 reciclând numai 1% din totalul deşeurilor. Potrivit regulamentelor europene, din 15 aprilie 2011 vor trebui diminuate suplimentar cantităţile de deşeuri municipale depuse la gropile de gunoi, astfel încât în 2020 să se ajungă la colectarea, reciclarea şi valorificarea a 50% din totalul deşeurilor municipale.

Îmbunătăţirea legislaţiei merge mână în mână cu schimbarea mentalităţii oamenilor. Dacă aceste probleme nu sunt lansate în dezbatere de Guvern şi de Parlament, oamenii nu le vor acorda atenţia cuvenită, mai ales pe fondul acestei crize economice, când există alte probleme mai presante, precum găsirea şi menţinerea locurilor de muncă sau, în cazul întreprinderilor, menţinerea pe linia de plutire şi mai puţin îndeplinirea cerinţelor de mediu.