Parliamentary debates

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

"Comasarea alegerilor - un atentat la democraţie"

Ziua de luni, 14 noiembrie 2011, poate deveni - dacă deciziile luate de coaliţia aflată la guvernare vor fi puse în practică - o zi neagră pentru democraţia din România.

A decide comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare reprezintă un atentat la democraţie. În nicio ţară din Uniunea Europeană - dar şi în ţările civilizate din afara acesteia - alegerile locale nu se desfăşoară în paralel cu alegerile parlamentare, pentru simplul motiv că există diferenţe mari între administraţia locală şi legislativul naţional.

În rândul electoratului se va instaura o stare de haos, va fi distorsionat mesajul politic, nu se va mai face - de către electorat - diferenţa între ce trebuie să ştie şi să se aştepte de la candidaţii pentru administraţia locală şi candidaţii pentru legislativ. Va fi un haos în toată regula, starea de confuzie va persista atât în perioada de campanie electorală, cât şi în ziua scrutinului, se va vota, în numeroase situaţii, mai ales în mediul rural, în necunoştinţă de cauză, se vor înregistra numeroase erori. Într-un cuvânt, alegerile vor fi viciate natural.

Liderii PDL susţin că motivul comasării alegerilor îl reprezintă economisirea a 30 de milioane de euro. Trec peste faptul că atunci când este vorba de respectarea şi întărirea principiilor democraţiei nu este bine să se recurgă la economii. Dar - şi nu sunt singurul care susţine acest lucru - s-au făcut simulări, calcule şi rezultă că prin comasarea alegerilor nu se face de fapt nicio economie. Este posibil să existe totuşi o economie: este vorba de sumele de bani şi produsele pe care PDL şi UNPR le va oferi electoratului pentru a obţine voturi. Da, aici se face o economie. PDL şi UNPR nu vor mai fi obligate să acorde atenţii (ca să fiu elegant, utilizez acest termen) în două tranşe. Totul se va rezolva într-o singură tranşă. Şi dacă ne gândim la efortul financiar depus de PDL cu ocazia parţialelor din judeţul Neamţ - atenţie, când nu era vorba de un vot care să asigure victoria în alegeri, ci de un vot de imagine pentru principalul partid de guvernământ! - atunci ne dăm seama cât ar costa PDL ţinerea alegerilor la termen.

Legat de acest subiect ar mai fi două probleme care conduc tot spre derapaje grave de la principiile democraţiei. Am înţeles că PDL intenţionează să pună în practică comasarea celor două tipuri de alegeri şi noua Lege electorală prin angajarea răspunderii Guvernului. Acest lucru este inadmisibil! Legi de o importanţă capitală pentru toţi românii şi implicit pentru viitorul României nu trebuie adoptate prin angajarea răspunderii.

Niciodată, în perioada postdecembristă, o lege electorală nu a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Prin ordonanţă de urgenţă, se ştie, este interzis de Constituţie. Dar ce este angajarea răspunderii Guvernului decât tot un tip - chiar mai pervers - de ordonanţă de urgenţă. Guvernanţii pot spune că angajarea răspunderii poate fi atacată prin moţiune de cenzură. Este adevărat. Dar în condiţiile în care reprezentanţii puterii aleg tactica noncombatului pentru a nu risca voturi negative în rândul propriilor parlamentari, din start o moţiune de cenzură îşi pierde sensul.

Ştiu, actualii guvernanţi vor invoca, mai mult ca sigur, criza de timp. Nimic mai fals. Nu suntem în faţa niciunei crize de timp. Legea electorală aflată în vigoare a fost lucrată în comisia special creată - de o astfel de comisie nici măcar nu am auzit pomenindu-se acum - şi dezbătută în plenul Camerei între 4 februarie şi 4 martie 2008. Deci totul într-o singură lună şi totul s-a petrecut în anul alegerilor. Iar dacă ţinem cont de faptul că în premieră s-au trasat şi colegiile uninominale - deci o muncă în plus faţă de textele clasice de lege - atunci se poate spune că acum nu există o presiune a factorului timp.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, solicit actualilor guvernanţi să renunţe la ideea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare.

Solicit ca noua lege electorală să nu fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, ci să se urmeze modelul de lucru din 2008.

Dacă actualii guvernanţi vor persista însă în acţiunile antidemocratice, ei vor fi răspunzători pentru consecinţele actelor pe care le vor impune.