Parliamentary debates

Domnul Ştefan Giuglea:

"Sănătatea sănătăţii".

La fundamentarea opţiunilor de reformă în sectorul sanitar s-a pornit de la prevederile Constituţiei României, care garantează dreptul cetăţenilor la o viaţă sănătoasă şi condiţiile indispensabile igienei şi sănătăţii publice, asigurând acces neîngrădit la asistenţa medicală tuturor cetăţenilor ţării.

Cu toate că România are o veche tradiţie în organizarea şi fiinţarea îngrijirilor medicale, că dreptul la asistenţă medicală este garantat fiecărui cetăţean, sănătatea românilor este în prezent printre cele mai slabe, legislaţia financiară din domeniul medical nu a creat mecanismele operaţionale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea îmbunătăţirii sănătăţii publice.

Unităţile spitaliceşti din Constanţa, ca în mai toate judeţele ţării, au fost construite, după cum se ştie, înainte de Decembrie 1989, în condiţiile existenţei în Constanţa a unei populaţii mai reduse numeric. Spitalul clinic de urgenţă Constanţa, punctul forte al medicinii constănţene, a fost proiectat în anul 1963, după un proiect comun cu cel al spitalelor de la Craiova şi Baia Mare, stilul spitalului gigant, cu toate secţiile în aceeaşi locaţie, fiind una din puţinele unităţi sanitare din Europa de această dimensiune, rezultând un gigant dificil de administrat.

Acesta a fost proiectat iniţial pentru o capacitate normală de funcţionare de 900 de paturi, iar în prezent numărul de paturi a crescut, fiind de peste 1300, existând pacienţi internaţi peste numărul de paturi, pe canapele şi în paturile înghesuite în saloane, spitalul fiind în permanenţă supraaglomerat. Un număr semnificativ de paturi din Spitalul clinic de urgenţă sunt ocupate de copii abandonaţi, cazuri sociale, persoane fără adăpost, cu probleme grave medicale, gen amputaţii, cangrene, infecţii ale membrelor etc., are necesită îngrijiri speciale, numărul lor crescând în sezonul rece.

Dezvoltarea turismului, dar şi integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO presupun alte standarde, mult mai ridicate, în asigurarea asistenţei medicale a populaţiei Constanţei şi, din păcate, Spitalul clinic judeţean de urgenţă nu le întruneşte, din cel puţin două motive: capacitate şi dotare. Pentru municipiul şi judeţul Constanţa, reforma sanitară, în viziunea DSPJ şi a fostului ministru al sănătăţii, a însemnat "desfiinţarea Spitalului clinic municipal Constanţa", alături de alte importante unităţi pe plan naţionale, unde managementul, probabil, era defectuos sau înregistrau importante pierderi.

În ceea ce priveşte Constanţa, când, în perioada sezonului estival, populaţia municipiului şi zonei staţiunilor, practic, se dublează, fără a lua în calcul cazaţii la particular, desfiinţarea Spitalului clinic municipal reprezintă o gravă eroare, care necesită o urgentă corecţie. Municipiul Constanţa are un singur spital, cel judeţean, iar fostul spital clinic municipal devine secţie exterioară a spitalului amintit.

Sezonul estival a fost nepregătit din punct de vedere al asigurării asistenţei medicale de urgenţă. Astfel, punctele de prim ajutor au fost extrem de puţine, prost dotate, amplasate în spaţii necorespunzătoare şi cu personal insuficient. Implicarea conducerii DSPJ Constanţa a constat în instalarea unor materiale de semnalizare pentru punctele de prim ajutor şi aşa insuficiente, ceea ce a dus la nerespectarea principiului conform căruia asistenţa medicală de urgenţă în România este gratuită, prin acordarea acesteia de către firme particulare.

Politica financiară din sistemul sanitar este, în continuare, principala problemă care conduce la situaţii deosebite în unele unităţi sanitare, lipsa acută a fondurilor la nivelul spitalelor se face simţită din ce în ce mai mult. Din acest motiv şi din altele, la Spitalul clinic judeţean de urgenţă secţia primire urgenţe, deşi are o bună organizare, are şi foarte multe lipsuri, ceea ce impune înfiinţarea unei linii de gardă separate, cu program 24 din 24, având medici cu specialitatea urgenţe medicale, care să realizeze selectarea competentă a cazurilor de internare în spital, pentru a elimina aglomerarea nejustificată a secţiilor.

Tot din acest motiv, cea mai mare unitate sanitară din judeţ se confruntă, pentru a doua oară într-o perioadă relativ scurtă, cu o criză acută de materiale consumabile, mai ales la secţia ortopedie. Mai mult decât atât, lipsa materialelor sanitare este cu atât mai gravă cu cât numărul pacienţilor din această secţie este mult mai mare decât numărul de paturi. Toate acestea determină scăderea calităţii actului medical în detrimentul pacienţilor.

Ca principiu, reducerea numărului de paturi din Spitalul clinic judeţean de urgenţă, imperios necesară pentru o bună desfăşurare a actului medical, nu trebuie făcută în detrimentul numărului de paturi pe ansamblul judeţului, ci prin crearea unor noi unităţi sanitare.

Acestea sunt câteva din realităţile de necontestat din municipiul şi judeţul Constanţa, motiv pentru care propun, în scopul soluţionării, următoarele:

1. Deoarece Spitalul clinic judeţean de urgenţe nu mai corespunde din punct de vedere al capacităţii, dotării şi condiţiilor necesare desfăşurării în bune condiţii a actului medical pentru populaţia Constanţei, propun alocarea de la bugetul de stat a sumei de 67 de miliarde lei, necesare renovării, dotării, redării funcţionalităţii acestuia, propunere susţinută de colegii mei în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.
2. Reînfiinţarea şi dezvoltarea Spitalului clinic municipal Constanţa şi dezvoltarea lui cu secţii de chirurgie, neurochirurgie, traumatologie, terapie intensivă, cardiologie, secţii prezente în orice spital municipal de talia municipiului Constanţa.
3. Construirea sau modernizarea unei clădiri existente, special pentru cazurile sociale, cu probleme medicale, acestea necesitând măsuri speciale de igienă şi tratament. Transformarea unor spitale în unităţi medico-sociale.
4. Construirea unui spital materno-infantil, cu secţii speciale de ginecologie, obstetrică, neonatologie şi pediatrie, calibrat pe noile necesităţi de număr de paturi şi standarde medicale. În felul acesta, secţiile din etajele 6, 7,8 şi 9 din actualul spital clinic judeţean vor funcţiona în noua clădire şi, atunci, secţii supraaglomerate din spitalul clinic judeţean de urgenţă, precum neurologie, neurochirurgie, cardiologie, ortopedie, urologie, O.R.L, vor putea să se extindă, pentru evitarea supraaglomerării şi să funcţioneze în parametrii normali, care asigură o bună igienă şi un act medical calitativ superior.
5. În vederea creşterii responsabilităţii în coordonarea activităţii sanitare din judeţul Constanţa, revin asupra propunerii mele adresate Ministerului Sănătăţii de a rezolva situaţia de interimat de la nivelul direcţiei de sănătate publică, prin organizarea unui concurs sub directa sa coordonare, la care să se prezinte echipe de directori şi directori adjuncţi, cu programe viabile de redresare a activităţii medicale.

Desigur, toate acestea necesită un mare efort financiar şi uman şi, de aceea, având în vedere mai ales suportul financiar, care nu poate fi suportat de o singură instituţie sau de bugetul local, fac apel la factorii responsabili din domeniul sănătăţii, în special Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, în vederea acordării ajutorului financiar sănătăţii constănţene, pentru însănătoşirea acesteia.