Parliamentary debates

Domnul Ştefan Giuglea:

Declaraţie politică: "Reforma administraţiei publice, drum către Europa".

Administraţia publică din România s-a văzut confruntată în ultimii ani cu schimbări semnificative în ceea ce priveşte cadrul propriu de funcţionare, aşteptările din partea cetăţenilor, atribuţii şi responsabilităţi.

Ideea de a reforma, atât de frecvent vehiculată în ultima perioadă, este mult prea des legată de formulări generale, iar procesele de conducere şi organizare sunt prea puţin considerate în ecuaţia reformării sistemului administrativ.

Ignorarea necesităţii unei perspective strategice, lipsa unor preocupări consistente referitoare la pregătirea managerială a responsabililor administrativi şi-a pus şi tinde să îşi pună încă amprenta asupra unor instituţii administrative prea puţin bazate pe iniţiativă şi flexibilitate.

Principalul obiectiv trebuie să îl constituie pentru toate organismele implementarea reformei administraţiei publice, cea mai importantă sarcină pe care trebuie să o realizeze România în următoarele luni în vederea aderării la Uniunea Europeană, aceasta constând în modernizarea principalelor domenii: funcţiile publice, descentralizarea administrativă şi financiară, întărirea capacităţilor instituţiilor publice de a elabora şi implementa proiecte de dezvoltare.

Reforma administraţiei publice nu constă doar în schimbarea legislaţiei, în crearea unui departament nou sau suprimarea altuia.

Cea mai importantă parte din această reformă este schimbarea mentalităţilor, a viziunii funcţionarilor publici în ceea ce priveşte rolul lor în societate.

Birocraţia existentă în România încurajează mica corupţie, care afectează direct cetăţenii şi oamenii de afaceri. Aceasta este în ochii cetăţenilor cea mai dureroasă formă de corupţie şi, pentru că îi este foarte aproape, cetăţeanul o simte imediat.

Ceea ce generează marile probleme, marile întârzieri, nemulţumiri şi daune economiei este proliferarea unei birocraţii opresive care, pentru fiecare cetăţean, agent economic ia forma unor nesfârşite plimbări de la un ghişeu la altul.

România trebuie să rupă acest lanţ birocratic, cu efectele sale negative atât asupra economiei, cât şi asupra vieţii sociale, prin măsuri administrative radicale care vor necesita depolitizarea aparatului administrativ şi angajarea unor profesionişti care vor fi preocupaţi de calitatea muncii lor, al căror unic scop este servirea cetăţeanului.

În viziunea mea, noul model de funcţionar public trebuie să aibă patru calităţi principale: competenţa, pentru a utiliza diferite instrumente manageriale, profesionalismul, pentru a evalua situaţiile şi a răspunde nevoilor cetăţeanului, responsabilitatea, pentru a aplica politicile publice, şi eficienţa, pentru a folosi în mod optim resursele alocate. În acest moment, în România, o calitate foarte importantă pe care trebuie să o dezvolte funcţionarii publici este transparenţa, să dea încredere în acest nou tip de funcţionari.

Toate acestea au pus bazele necesare creării unui cadru pentru funcţionarul public şi funcţia publică prin adoptarea Legii cu privind la Statutul funcţionarilor publici.

Adoptarea legii reprezintă un pas important în reforma administraţiei publice din România, dar şi o cerinţă în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Pentru a repara imaginea mai veche ştiută la Bruxelles, un lucru pe care România trebuie să îl facă este de a pune în aplicare noua lege, deplin şi corect, rapid şi cu hotărâre, adică "să trecem la treabă", aşa cum spunea în esenţă primul-ministru Adrian Năstase cu prilejul lansării "Strategiei în reforma administraţiei publice" (11 mai 2004.

Este nevoie de mai mult dinamism şi transparenţă, astfel încât ceea ce a fost denumită "a cincea putere în stat", funcţionarii pubici, care au "viteza lor de croazieră", să se suprapună cu obiectivele şi ritmurile stabilite, lucru ce va fi monitorizat de întreaga Europă.

În democraţiile europene, recrutarea funcţionarilor publici imparţiali şi cu o înaltă calificare este unul din rolurile esenţiale ale statului, recrutarea făcându-se pe baza a două principii: principiul egalităţii la acces şi principiul concursului public.

Eliminarea tuturor formelor de discriminare în angajarea funcţionarilor publici şi lupta nesfârşită împotriva corupţiei funcţionarilor sunt scopurile fundamentale ale programului privind armonizarea sistemului administraţiei publice din România cu standardele europene.

Programul este bun, dar execuţia sa mai lasă de dorit.

Obiectivele explicite ale legii este de a reforma administraţia publică din România prin:

• promovarea unor standarde de conduită şi integritate în rândul funcţionarilor publici;
• informarea cetăţenilor asupra normelor de comportament la care trebuie să se aştepte din partea acestor funcţionari;
• schimbarea mentalităţilor;
• alinierea la standardele europene;
• adoptarea Codului de Conduită, cerinţă expresă a Uniunii Europene şi NATO.

Din perspectiva funcţionarilor publici, s-au stabilit normele esenţiale de conduită obligatorie, un mod de comportament care nu a fost până în prezent instituţionalizat sau respectat, cum ar fi evitarea conflictului de interese şi a utilizării funcţiei pentru propriu interes.

Aparatul administrativ are la dispoziţie o colecţie clară de norme de conduită, prin care se cere funcţionarilor publici să asigure un tratament egal al cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, profesionalism, imparţialitate şi independenţă, cinste şi corectitudine.

Până în prezent, aplicarea Legii funcţionarului public este lentă. O parte a acestei probleme o constituie lipsa unor prevederi suficient de clare care să stabilească sancţiunile, iar, în lipsa unei astfel de clarităţi, motivaţia funcţionarilor publici de a adopta şi aplica profesionalismul, integritatea şi imparţialitatea cerute de lege este deficientă.

Se impun de asemenea măsuri care vizează:

• comportamentul funcţionarilor publici ca mediatori între deciziile politice şi aplicarea acestora în societate, ca mediatori între cetăţeni şi structurile politice ale ţării;
• atragerea tinerilor absolvenţi pentru crearea unei noi generaţii de funcţionari publici care vor fi nu numai eficienţi, ci şi conştienţi de faptul că cetăţeanul este clientul lor şi de aceea trebuie să îl trateze cu toată consideraţia;
• dat fiind faptul că în România nu există decât două categorii de funcţionari publici - înalţii funcţionari şi executanţii, este necesară definirea unui nivel de mijloc de oameni care iau anumite decizii şi au o anumită autoritate, ca în toate ţările europene;
• numărul de funcţionari publici din România în raport cu populaţia ţării este mare, motiv pentru care este necesară o restructurare a acestora, crescând în acelaşi timp eficienţa şi productivitatea celor rămaşi;
• încurajarea persoanelor calificate şi motivate să se angajeze ca funcţionari publici prin creşterea nivelului prezent al salariilor, cunoscută fiind motivaţia cauzei majore a corupţiei din administraţie;
• obligativitatea tuturor funcţionarilor publici de a deţine permisul de utilizare a calculatorului obţinut prin cursuri gratuite şi obligatorii, astfel încât să nu se blocheze sistemul informaţional creat.

Am convingerea că printr-un efort general de aplicare a legilor deja elaborate în acest sens, capitolul de negocieri privind reforma administraţiei publice se va încheia cu succes şi vom putea evolua pe un drum sigur, ce are ca punct terminus anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, că avem capacitatea de aplicare a acquis-ului comunitar în România, atât pentru îndeplinirea criteriului politic, economic, precum şi în ceea ce priveşte capacitatea de a face faţă cerinţelor standardelor de funcţionare ale Uniunii Europene.