Parliamentary debates

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Constituaţia României şi constituţia românului"

Stimaţi colegi,

În România ultimilor 17 ani, nu am avut perioade prea dese de linişte pe scena politică. Ceea ce a indus mereu o stare de fierbere în rândul populaţiei, mereu nemulţumită şi revoltată. Să fie de vină modalităţile de selectare a liderilor, felul de a gândi şi de a fi al poporului român? încă este greu de stabilit, de dat verdicte. Cert este că, atunci când cineva a vrut să vadă circ în prime-time, l-a avut din plin. Din păcate, suntem în postura în care s-a acordat credibilitate unor lideri care au spus ce a vrut să audă poporul şi... atât. Ca o consecinţă directă, eforturile noastre de a ne face credibili, acum, după 17 ani de circ, trebuie să fie de-a dreptul ieşite din comun.

Discuţiile din ultima perioadă referitoare la Constituţia României au dat dovadă, de cele mai multe ori, de un soi de populism, îmbinat cu un orgoliu politic de neimaginat. Spun asta pentru că, în 17 ani, ne aflăm în faţa celei de-a treia modificări de Constituţie, dar tratăm subiectul, şi de această dată, cu acelaşi amatorism cu care l-au tratat cei care au elaborat precedentele Constituţii ale României. Riscăm asfel ca, peste alţi câţiva ani, să mai avem de-a face cu o altă Constituţie, în funcţie de dorinţele de moment ale câtorva actori politici.

Un prieten din Germania exclama, zilele trecute, intrigat de faptul că ţara noastră are în plan o nouă modificare a Constituţiei. Pentru că nu vorbim despre o lege oarecare, ci despre baza tuturor legilor. or, a schimba această bază atât de des, înseamnă a bulversa întreg sistem legislativ din România, înseamnă a crea noi şi noi dispute politice, care de cele mai multe ori pornesc de la persoane şi nu de la principii.

A spune acum că avem nevoie de republică prezidenţială sau parlamentară este egal cu a spune "pe care să-l facem mai tare, pe Călin Popescu Tăriceanu sau pe Traian Băsescu". Este echivalent cu acutizarea unei stări conflictuale, pentru care România nu are timp în momentul de faţă. Este vorba de energii care pot fi folosite constructiv, în folosul direct al comunităţii, şi nu pentru a salva o situaţie de moment.

Nu spun că legea fundamentală este perfectă. Eu însumi m-am lovit în iniţiativele mele legislative de îngrădiri constituţionale care mi se păreau absurde. În mod sigur, şi dumneavoastră. Dar a recurge la fiecare nemulţumire la modificarea Constituţiei este un exerciţiu nesănătos, riscant, care nu trebuie încurajat.

În momentul în care clasa politică şi electoratul vor fi suficient de maturi, în momentul în care ne vom debarasa destul de sentimentul de paternitate pe care ni-l oferă istoria, vom putea judeca la rece ce este mai bine pentru noi, ce model ne caracterizează sau ni se potriveşte. A încerca acum să importăm modele de democraţie, atâta timp cât democraţia noastră se consolidează pe mentalităţile româneşti, fie ele rele sau bune, îmi pare un demers nejustificat. În aceste moment, trebuie să ne concentrăm eforturile spre impactul pe care îl va avea asupra populaţiei integrarea în Uniunea Europeană şi să facem tot posibilul ca acesta să nu fie şocant pentru oameni. Or, această acţiune ar trebui să ne ocupe tot timpul.

Vă mulţumesc.