Parliamentary debates

Domnul Ioan Turc:

Mă voi referi în cele ce urmează la necesitatea modificării Constituţiei, modificare ce trebuie sa conducă la clarificarea atribuţiilor executive, în speţă limpezirea raporturilor instituţionale dintre Preşedinţie şi Executiv, precum şi la o mai bună specializare a atribuţiilor celor două camere ale Parlamentului României. Am în vedere, de asemenea, şi eliminarea tuturor formelor de imunitate parlamentară, cu excepţia celei pentru declaraţiile politice.

Formularea vagă şi probabil voit confuză din articolele constituţionale care reglementează atribuţiile şi raporturile dintre Preşedinte şi Premier a dat naştere de-a lungul timpului unor tensiuni deloc productive între cele doua instituţii, determinând, cel mai adesea, instabilitate politică şi culminând în câteva rânduri cu adevărate crize politice. Să ne amintim de relaţiile încordate dintre preşedintele Constantinescu şi ex-premierii Victor Ciorbea şi Radu Vasile, de schimburile acide de replici dintre Ion Iliescu şi mai tânărul sau confrate social-democrat Adrian Năstase de pe vremea când primul era locatar al Cotroceniului, iar cel de-al doilea al Palatului Victoria.

Însă actualul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu, contând pe insuficienta limpezime a textului constituţional şi dintr-o lipsă evidentă de respect faţă de una dintre cele mai importante instituţii ale statului, a ridicat agresiunea asupra Guvernului şi Parlamentului la rang de principiu. Este nevoie aşadar de o clarificare a raporturilor între cele două structuri de putere, o clarificare ce trebuie să prevadă fie adoptarea modelului semiprezidenţial, fie cel al republicii parlamentare. Personal, şi am speranţa că sunt în asentimentul multora dintre dumneavoastră, pledez pentru republica parlamentară, forma de guvernare cea mai des întâlnită în Uniunea Europeană. Sunt pe deplin conştient că este nevoie de o dezbatere pe fond asupra modelului de republică pe care şi-l doresc românii, că această modificare trebuie să fie ,indiscutabil, rezultatul unei analize profunde a specialiştilor în drept constituţional, precum şi a unei dezbateri publice reale.

Această modificare ar veni în continuarea firească a reformei începute cu votul uninominal, vot care conferă o legitimitate sporită instituţiei fundamentale a oricărei democraţii - Parlamentul.

Consider, de asemenea, că reformei politice, atât de necesară României actuale, trebuie să i se adauge şi o mai bună specializare a celor două camere, Senatul si Camera Deputaţilor, în aşa fel încât procesul legislativ să capete o fluenţă mai mare.

Un alt punct al Constituţiei asupra căruia trebuie să ne aplecăm este mult mediatizata imunitate parlamentară, care în mod clar nu trebuie să se reflecte decât asupra activităţii şi declaraţiilor politice ale deputatului sau senatorului. Nu insist mai mult asupra acestei chestiuni, din motive lesne de înţeles. Suntem cu toţii conştienţi de imensele deservicii făcute de prevederea actuală a Constituţiei, care lasă loc atâtor interpretări şi care a născut atâtea controverse publice.

Toate aceste modificări ar contribui decisiv la echilibru şi stabilitate pe termen lung, la reformarea reală a clasei politice, precum şi la creşterea gradului de încredere al românilor în instituţiile reprezentative ale democraţiei româneşti.