Parliamentary debates

Domnul Daniel Buda:

"Agresiunea statului prieten"

Evoluţiile istorice, identitatea culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului şi istoria comună îndelungată impun relaţii privilegiate între România şi Republica Moldova. Dorinţa firească de unificare a românilor din ambele ţări este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex.

De-a lungul timpului, relaţiile dintre România şi Republica Moldova au avut o evoluţie controversată, de la emoţie şi entuziasm la tensiune şi acuze publice. Relaţiile statului român cu românii din Republica Moldova au la bază două repere fundamentale: a) Constituţia României (art.7), care consfinţeşte grija statului român pentru românii din afara frontierelor ţării; b) documentele internaţionale privind obligaţia statelor de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale şi drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv păstrarea legăturilor acestora cu cetăţenii ţărilor de care sunt legaţi etnic, cultural şi religios, chiar mai mult decât atât, în cazul Republicii Moldova vorbim de o majoritate covârşitoare românească.

Prin statutul său de stat european, România are în vedere aplicarea politicii Uniunii Europene privind libera circulaţie a persoanelor, în conformitate cu dispoziţiile Tratatului de la Roma (1957), care stabileşte "eliminarea, între statele membre, a obstacolelor în calea liberei circulaţii a persoanelor, serviciilor si capitalului" şi statuează faptul că "în scopul aplicării prezentului Tratat, şi fără a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse în acesta, este interzisă orice discriminare pe motiv de naţionalitate".

Contrar acestor principii, ceea ce s-a întâmplat zilele trecute, când un grup de cetăţeni români, printre care artişti, delegaţii oficiale ale consiliilor judeţene, au fost împiedicaţi întru-un mod abuziv să treacă graniţa cu Republica Moldova reprezintă, pe de o parte, încălcarea legislaţiei privind libera circulaţie a persoanelor, abaterea de la standardele unui stat civilizat, iar, pe de altă parte, lipsă de respect pentru statul vecin.

Fără explicaţii şi într-un mod nedemn de un stat care aspiră să treacă pragul Uniunii Europene, reprezentanţii puterii comuniste de la Chişinău au refuzat în mod vehement să asculte motivul pentru care unii dintre conaţionalii noştri au dorit să treacă frontiera în Republica Moldova. Indiferent că a fost vorba de participarea la manifestările legate de aniversarea a 91 de ani de la unirea României cu Basarabia, susţinerea unor concerte în baza unor contracte plătite anticipat, participarea la dezbaterea privind strategia de dezvoltare a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru sau, pur şi simplu, vizitarea rudelor şi prietenilor de peste Prut, modul prin care aceştia au fost forţaţi să facă cale întoarsă reprezintă încă un pas înapoi în demersurile Republicii Moldova de a se alinia la standardele europene.

Asemenea acţiuni sunt inadmisibile şi ar putea aduce prejudicii serioase în demersul de aderare a Republicii Moldova la structurile Uniunii Europene în condiţiile în care acest stat nu acordă nici cea mai mică atenţie valorilor fundamentale ale spaţiului comunitar, libera circulaţie a persoanelor fiind unul dintre principiile esenţiale pe baza căruia Uniunea Europeană funcţionează. Îmi exprim îngrijorarea că astfel de evenimente s-ar putea repeta şi că acest gest este o provocare din partea autorităţilor comuniste menit să ducă la instaurarea unui climat de insecuritate în zonă.

Poziţia neîntârziată a reprezentanţilor diplomatici ai României a determinat reacţii neaşteptate din partea oficialilor moldoveni, care au tăcut în mod nejustificat. Care ar putea fi oare motivaţia acestei tăceri inexplicabile? Totuşi, o minimă reacţie din partea statului vecin s-ar cuveni întrucât cele două state se află pe poziţii de egalitate, şi nu de subordonare. Mai mult decât atât, nu o dată reprezentanţii autorităţilor din România şi-au manifestat în mod public sprijinul pentru susţinerea Republicii Moldova de aderare la structurile Uniunii Europene.

Astfel de incidente mă determină să-mi pun întrebarea: oare merită statul vecin o asemenea susţinere? Răspunsul, fără nici o îndoială, este pozitiv, în ciuda acestor gesturi neprieteneşti, dar fraţii noştri de la est de Prut trebuie să conştientizeze faptul că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un proces complex şi dificil nu doar din punct de vedere economic, ci şi din perspectiva asigurării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, obligaţii care trebuie transpuse în practică de lideri politici civilizaţi, responsabili şi care cred cu adevărat în democraţie.