Parliamentary debates

Doamna Gabriela Creţu:

Reforma... de formă

Zvonul primirii în UE colorează realitatea românească într-un portocaliu vesel şi lavabil. Când li s-a solicitat votul, românilor li s-a promis că vor privi cu demnitate în ochii concetăţenilor europeni. Din păcate, printre ameninţări cu clauze de salvgardare şi interdicţii de tot felul, intrăm în genunchi în Europa.

Eşecul programului de guvernare împănat cu europenisme este cauzat de reformele fără substanţă. PSD a re-formulat pe coordonate europene o bună parte a legislaţiei prin specialiştii pe care îi are, noii guvernanţi trebuind doar să persevereze în aplicarea lor. Românii au văzut însă doar teatru, certuri şi declaraţii publice. În ultima vreme, presa internaţională susţine ca reforma portocalie este doar una de imagine; putem spune că ceva adevăr este la mijloc, nu doar presupusul interes al opoziţiei de a interpreta dramatic lucrurile.

Exemplul serviciilor publice este unul relevant pentru reforma fără substanţă care a cuprins ţara.

Punerea în practică a principiului subsidiarităţii, aşa cum l-au înţeles actualii guvernanţi, este unul dintre numeroasele exemple de neprofesionalism exploatat de grupurile de interese ale Alianţei. Descentralizarea administraţiei din România era un lucru necesar, însă, aşa cum era proiectat de fosta guvernare, acesta venea dublat de unele măsuri privitoare la importanţa regiunilor de dezvoltare, la aporturile financiare la bugetele locale, la modalităţile de ierarhizare a nevoilor comunităţilor locale.

Permiteţi-mi un singur exemplu de cum se fac distribuţiile sumelor bugetare pentru două judeţe aflate în aceeaşi regiune de dezvoltare. Iaşii au primit de la guvern, sub influenţa unor oameni de afaceri liberali, sute de miliarde de lei pentru un aeroport, în timp ce la Vaslui, oamenii imigrează în masă, deoarece câştigătorii alegerilor sunt din PSD, iar banii le lipsesc cu desăvârşire. Românii au început să înţeleagă principiul liberal românesc postdecembrist: cine are, îi mai dăm, cine nu, e interesul liberal nici să nu aibă.

Discriminarea pe criterii partinice din administraţia publică are consecinţe negative importante. Au fost introduşi în aparatul administrativ pe un singur criteriu, cel politic, oameni incapabili, dar însetaţi de înavuţire. Dacă în statele civilizate administraţia publică înseamnă un corp de elită de funcţionari publici, la noi a ajuns să însemne un corp de prieteni ai oamenilor zilei, prelungiri a grupurilor de interese în bugetul public. Exemplul licitaţiilor publice este unul relevant. Funcţionarii publici au ajuns să aibă o singură specializare - aceea de organizator de licitaţii publice. Direcţiile financiare organizează licitaţii pentru selectarea de firme care să aducă bani la bugetele locale, direcţiile de relaţii cu publicul angajează firme private care să le îndeplinească sarcinile de serviciu ş.a.m.d.. Astfel s-a creat peste noapte o instituţie parazit - cea a intermediarului.

Spiritul european, stimaţi colegi, este unul prin excelenţă raţionalist, iar civilizaţia este doar o consecinţă a lui. Colegii portocalii au înţeles greşit mesajul Europei. A-ţi cumpăra ultimele modele de maşini, a face speculaţii imobiliare fără substanţă, a te plimba printr-o ţară de sărăntoci cu Harley-Davidson nu este un comportament european. European este un administrator care ştie ce-i permite buzunarul, care ştie că numai împreună cu toţi semenii lui se poate civiliza, care nu angajează pe alţii să-i facă treaba şi care urăşte anarhia pentru simplul motiv că, etimologic, aceasta nu are principii.

Această anarhie din serviciile publice româneşti nu se potriveşte cu regulile UE. Principala noastră problemă în acest moment devine cum să armonizăm serviciile publice naţionale şi locale cu ambiţiile de încadrare în spaţiul european comun.

După cum ştiţi, în ţările membre ale Uniunii Europene, există o mare diversitate de servicii publice: servicii comunale, regii municipale sau intercomunale, întreprinderi publice naţionale, societăţi private în proprietate publică, mixtă sau privată, delegarea de servicii sau parteneriate public-privat. Această diversitate reprezintă rezultatul istoriei, culturii, economiei şi alegerilor politice specifice fiecărei ţări. Nu se poate identifica o organizare-tip, ci doar reguli şi principii general aplicabile, adaptate contextului naţional, urmând logica subsidiarităţii.

În România însă, se vinde tot, iar principiul liberal românesc pare a ne spune: haideţi să privatizăm statul! De altfel, e foarte simplu: îl scoatem la licitaţie!

Revăzând Programul de guvernare al Alianţei, am avut viziunea unei erori strategice. Spiritul european înseamnă unitate în diversitate. A încerca să copiezi fără discernământ lucruri construite de alţii cu secole de trudă nici nu poate avea un alt rezultat decât unul formal.

Să nu reformăm de dragul UE şi nici să nu îmbrăcăm haine care nu ne vin, oricât de şic şi scumpe ar fi! Să diminuăm rolul statului, dar să facem din serviciile publice divizii de elită! Să nu aruncăm banii contribuabililor în conturi private pentru servicii plătite deja! Şi românii şi UE vor substanţă, iar trucul de imagine găsit de guvernanţi cu siguranţă nu va ţine mult.

Să dăm substanţă instituţiilor pe care le avem, să punem specialiştii în slujba cetăţenilor şi să le garantăm independenţa faţă de grupurile de interese contrare intereselor sociale! Ar fi un aspect important pentru o Românie europeană. Altfel, intrarea noastră în Uniune va fi doar de formă...