Parliamentary debates

Domnul Aurel Gubandru:

Pentru o mai bună cunoaştere a istoriei din trecutul Buzăului şi Râmnicului Sărat, în decursul vremii, generaţii şi generaţii de cercetători avizaţi au "scormonit" cu pasiune documentele care să lămurească multe din aspectele acestor locuri.

Palatul Comunal si Crângul sunt două "embleme" pe care şi-au pus semnătura buzoieni celebri.

Distrugerea arhivei în timpul celor două conflagraţii mondiale, face imposibilă o datare strictă a perioadei de activitate a unor nume de arhitecţi şi ingineri celebri care şi-au pus amprenta pe multe din realizările edilitare.

Inginerul constructor Emil Boianovici, în calitatea sa de şef al serviciului tehnic din cadrul primăriei, născut la Budapesta şi cu studii la Paris şi Gand-Belgia, după ce a obţinut cetăţenia română (în 1906) a lucrat la construcţia căii ferate Buzău-Tecuci. Este autorul planurilor de construcţie a primului rezervor de apă din Crâng, al primului abator (1882), betonarea heleşteului din Crâng, amenajarea străzii Chiristigii - aici erau amplasate depozitele de cherestea ale negustorilor.

Arhitectul elveţian Jean Henry Schwartz a fost antreprenorul Palatului Comunal, construit în timpul primarului Nicu I.Constantinescu, cel care a demarat şi alte lucrări de modernizare: Colegiul Naţional B.P.Hasdeu, Hala de Măcelărie şi Pescărie, actualmente Bazarul Obor.

O construcţie asemănătoare cu Palatul Comunal din Buzău, numită Palatul Administrativ şi de Justiţie s-a ridicat între anii 1895 - 1898 la Râmnicu Sarat.

Cunoscutul constructor de căi ferate, Anghel Saligny, construieşte podul de la Râmnicu Sărat cu articulaţii de plumb la o boltă elipsoidală de zidărie, sistem experimentat pentru prima oară în România. A întocmit, în anul 1881, planurile de construcţie a primei gări de la Râmnicu Sărat.

Arhitectul Octav Doicescu este cel care a întocmit documentaţia pentru construcţia, între anii 1933 - 1938, a hangarelor de aviaţie de la Ziliştea (Bobocu), obiectiv intrat de curând în circuitul unităţilor militare NATO.

Casa de Cultură a Sindicatelor este opera arhitecţilor Constantin Frumuzache si Miliţă Sion, inaugurată în anul 1975.

Un alt mare arhitect, Grigore Cerchez, este autorul proiectului de construcţie al clădirii Administraţiei Financiare (1914), actualmente sediul Bibliotecii Judeţene "Vasile Voiculescu".

Autorul proiectului de construcţie al Palatului de Justiţie (1909 - 1912) de pe b-dul N.Bălcescu a fost arhitectul râmnicean Petre Antonescu.

Colonelul Razu Aristide, preşedintele Cercului Militar Buzău, a încheiat la 7 octombrie 1914, cu inginerul Adolf Rosensweig, contractul pentru construirea Palatului Cercului Militar.

Sunt şi alte clădiri care şi astăzi atrag atenţia din punct de vedere arhitectural. Vila "Luiza", este una dintre ele. Aici a fost Sediul Administraţiei Societăţii Române de Căi Ferate Buzău - Nehoiaşu.

Între multele clădiri care amintesc de Buzăul de altădată este şi imobilul din strada Independenţei nr.53, unde a locuit cu chirie Hortensia Papadat Bengescu, creatoarea romanului citadin românesc.

O alta clădire, amintită într-un document din 1780, singura construcţie din Buzăul medieval, aflată pe strada Războieni nr.8, este astăzi sediul Colecţiei de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean.

Acestea sunt o parte din emblemele edilitare din trecutul Buzăului şi Râmnicului.