Parliamentary debates

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

2004 reprezintă un an crucial pentru România, hotărâtor pentru destinul acestui popor. Nu ne referim numai la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dar şi la modul în care actuala guvernare înţelege să-şi respecte obligaţiile faţă de Uniunea Europeană, esenţiale în procesul de aderare.

În momentul de faţă, percepţia organismelor europene asupra României - şi, ca să accentuăm, asupra guvernării PSD - este una dezastruoasă. România este văzută, pe bună dreptate, drept cea mai coruptă ţară de pe continent, sufocată de birocraţie, clientelism politic, sărăcie, boli şi analfabetism. În ultimii 14 ani, populaţia României a scăzut de la 23 de milioane al 21, iar sociologii estimează că, în anul 2050, ţara noastră va mai avea doar 16 milioane de cetăţeni!

De la Bruxelles la Strasbourg, România este percepută ca o ţară a falimentelor bancare şi a privatizărilor frauduloase, în care economia subterană proliferează, o ţară în care oamenii de afaceri străini - mai puţini cei malaezieni sau indieni - nu mai au încredere să investească.

Fiindcă tot am atins problema investiţiilor străine, aş vrea să ne oprim, succint, asupra ultimei "realizări" a Guvernării Năstase. Ne referim la construcţia autostrăzii Braşov - Borş, o afacere dubioasă încheiată de ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cu firma americană Bechtel, care a scandalizat organismele europene. Ne vom limita la aprecierile unui prestigios cotidian american - Financial Times - care anunţa că, în opinia unor oficiali europeni, această afacere "pute". Nu credem că este, nici pe departe, o afirmaţie calomnioasă la adresa Cabinetului Năstase. Cum să nu pută - ca să citez exact din articolul jurnaliştilor americani - dacă această lucrare, a cărei valoare este estimată la uriaşa cifră de 3 miliarde euro, a fost încredinţată direct către firma Bechtel, fără să fie organizată nici o licitaţie?!

Pe bună dreptate, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Diego de Ojedro declara, oficial, că sunt suficiente elemente în această afacere care stârnesc îngrijorarea organismelor europene. Ceea ce este însă şi mai grav este faptul că această inginerie financiară a Cabinetului Năstase, a cărei amploare nu are precedent, va fi investigată de Comisia Europeană, iar dacă se va constata că Guvernul Năstase a încălcat legea şi angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, atunci putem spune "adio" integrării europene în 2007! Repetăm, aceste concluzii nu ne aparţin, ele au fost rostite de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, în data de 5 februarie a.c.!

În ceea ce ne priveşte, avem, la rândul nostru, serioase temeri că această afacere va compromite procesul de aderare a României la Uniunea Europeană - şi ne referim, în primul rând, la modul în care Cabinetul Năstase a utilizat creditele externe alocate de organismele financiare europene, pe anul 2004.

Este ştiut faptul că Guvernul Năstase a căutat să obţină împrumuturi de la mai multe bănci internaţionale pentru a finanţa proiectul autostrăzii Braşov - Borş. Cu excepţia băncii americane EXIMBANK, nici o altă bancă nu a vrut să acorde împrumuturi Guvernului Năstase. În acest context, premierul a găsit o soluţie halucinantă - Hotărârea de Guvern nr.83/2004, un act normativ care generează, prin efectele sale, grave anomalii şi disfuncţii în domeniile vitale ale societăţii româneşti, într-un cuvînt, haos!

Spuneam, ceva mai devreme, că România este percepută de organismele europene ca o ţară măcinată de corupţie, sărăcie, boli şi analfabetism. Nu are rost să mai exemplificăm - aceste nenorociri sunt demonstrate de realitatea vieţii de zi cu zi. Altceva vrem să spunem - şi ne întoarcem la Ordonanţa de Guvern nr.83/2004, prin care premierul Năstase aprobă redistribuirea majorităţii sumelor alocate din credite externe pe anul 2004 de la 7 ministere la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului! De ce? Evident, pentru a finanţa un segment semnificativ al lucrărilor de construcţie a autostrăzii Braşov - Borş! Să vedem, acum, de unde a luat bani premierul Năstase şi despre ce sumă este vorba. Veţi înţelege de ce am spus că soluţia găsită de Guvern este, efectiv, halucinantă.

Este vorba de circa 82,2 milioane euro, sumă ce va acoperi o parte importantă din prima tranşă pe care Guvernul Năstase trebuie să o plătească firmei americane Bechtel. Care sunt ministerele păgubite?

Ne vom referi, în primul rând, la Sănătate - poate cel mai vitregit domeniu al societăţii. Spitalele au datorii de zeci de miliarde, bolnavii nu mai au parte de tratament medicamentos adecvat, farmaciile nu mai pot onora reţetele gratuite şi compensate. Toate aceste drame nu l-au impresionat prea tare pe premierul Năstase. Prin urmare, Ministerul Sănătăţii a rămas fără 802 miliarde lei.

Urmează Ministerul Educaţiei, care a pierdut 320 miliarde lei. Aici merită să facem o paranteză, pentru că situaţia devine tragicomică. La momentul emiterii Ordonanţei nr.83, ministrul Educaţiei, Alexandru Athanasiu, habar n-avea de nici un transfer şi declara senin, presei, că nu i s-a luat nici un ban. Ulterior, avea să spună că suma este nesemnificativă şi că "şcoala românească se poate lipsi de aceşti bani". În ceea ce ne priveşte, considerăm că orice comentarii sunt de prisos. Le lăsăm în seama dascălilor, care trăiesc la limita subzistenţei şi a elevilor şi studenţilor care primesc burse sociale de mizerie - echivalentul a 2 - 3 kilograme de portocale pe lună!

O sumă importantă - 899,2 miliarde lei - a fost transferată de la Ministerul Apărării Naţionale. Aceşti bani erau destinaţi unor importante investiţii, menite să ajusteze standardele armatei române la exigenţele impuse de NATO.

Ministerului Economiei şi Comerţului i-au fost luate 401 miliarde lei, ce ar fi trebuit folosite pentru cheltuieli curente, transferuri şi investiţii.

Ministerul Public a rămas fără nici un leu din cele 183 miliarde lei, destinate, iniţial, investiţiilor pentru instituţiile din subordine, iar Ministerului Justiţiei i-au fost transferate 160,4 miliarde lei - situaţie care spune multe despre concepţia Cabinetului Năstase în ceea ce priveşte reforma justiţiei - una din exigenţele prioritare impuse de Uniunea Europeană în procesul de aderare a României. Cele 183 de miliarde luate de Ministerul Public erau destinate înfiinţării Biroului Unic, prin care să se realizeze urmărirea unitară, prin alocarea unui singur număr pentru dosarele penale pe traseul cercetare - urmărire penală şi instanţele de judecată.

Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost sărăcit cu 521,3 miliarde lei - bani destinaţi, de asemenea, unor importante investiţii.

Am precizat, până acum, sursele de finanţare pe care le-a identificat Cabinetul Năstase pentru a finanţa o parte a lucrărilor de construcţie a autostrăzii Braşov - Borş: redistribuirea majorităţii sumelor alocate din credite externe pe anul 2004 de la 7 ministere la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu efecte dezastruoase asupra unor domenii vitale ale societăţii - sănătate, educaţie, apărare, economie şi comerţ, justiţie, procuratură, administraţie şi interne.

Până ce Comisia Europeană nu îşi va definitiva ancheta în legătură cu legalitatea contractului semnat de ministrul Mitrea cu firma americană Bechtel şi cu modul în care au fost utilizate creditele externe, nici noi nu ne vom pronunţa. Nu putem însă să nu facem referire la justificările Guvernului Năstase în ceea ce priveşte încredinţarea directă, fără licitaţie, a lucrărilor de construcţie a autostrăzii Braşov - Borş către firma Bechtel.

Iată de ce doamna Despina Neagoe, purtător de cuvânt al Guvernului României, în legătură cu acest fapt - declaraţie preluată de mai multe publicaţii centrale: "În baza suveranităţii naţionale, Guvernul României consideră că acest traseu este esenţial pentru comunicarea României cu Uniunea Europeană"!

Să invoci suveranitatea statului român pentru a justifica o afacere dubioasă - considerată ca atare până şi de organismele europene - ni se pare mai mult decât o glumă sinistră, şi o atitudine cinică dusă la paroxism, este de-a dreptul o blasfemie! De când îşi permite ministrul Miron Mitrea să invoce atribute statale fundamentale, consfinţite prin Constituţia României, pentru a susţine legalitatea unei lucrări de invesitţii încredinţată direct, fără licitaţie? Ce are de-a face suveranitatea României cu autostrada Braşov - Borş?

Declaraţia purtătorului de cuvânt al Guvernului depăşeşte însă graniţa hilarului - ea devine de-a dreptul periculoasă, prin conotaţiile sale, pentru şansele de aderare a României la Uniunea Europeană. Pe de o parte, oficialii europeni impută Guvernului României faptul că, prin semnarea contractului cu firma americană Bechtel, prin încredinţare directă, au fost eliminate din cursă firmele europene. Conform unor negocieri anterioare, Guvernul României ar fi trebuit să construiască autostrada Bucureşti - Budapesta, în colaborare cu Uniunea Europeană - investiţie care trece pe "linie moartă", odată cu aprobarea proiectului Braşov - Borş. Pe de altă parte, Cabinetul Năstase invocă, pentru a-şi justifica preferinţa pentru firma americană, suveranitatea naţională! În faţa cui, dacă nu a Uniunii Europene, invocă Guvernul Năstase acest atribut statal fundamental? Vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană, dar cea mai importantă investiţie din ultimii 14 ani, în valoare de 3 miliarde de euro, o dăm unei firme americane, fără licitaţie, prin încredinţare directă! De ce? Pentru că, zice Guvernul Năstase, suntem un stat suveran, iar în baza acestui atribut fundamental putem modifica, în funcţie de interesele conjuncturale, angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană! Echipa de la Palatul Victoria pare să nu mai conştientizeze faptul că respectarea acestor angajamente este vitală pentru procesul de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană! Că interpretarea noastră nu este subiectivă, stă dovadă comentariul analiştilor de la acelaşi prestigios cotidian, Financial Times: "Acordul cu Bechtel reflectă faptul că în România astfel de contracte sunt mai degrabă atribuite pe criterii politice decât comerciale".

Cred că am prezentat suficiente argumente pentru a demonstra că semnarea contractului cu firma americană Bechtel şi Hotărârea de Guvern nr.83/2004, emisă de Cabinetul Năstase, creează grave disfuncţii atât în domeniile vitale ale societăţii româneşti, cât şi în negocierile privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Tot ce putem spera este ca, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, sufragiile electoratului să schimbe actuala configuraţie politică din românia şi să aducă la conducerea statului oameni cu adevărat patrioţi, responsabili şi oneşti, care să reprezinte cu loialitate interesul naţional.

Vă mulţumesc.