Parliamentary debates

Domnul Ioan Holdiş:

"Greva din rândul bugetarilor"

Prima săptămână a lunii octombrie a început cu situaţii fără precedent, de la vămi şi case de pensii închise, la spitale care au asigurat doar urgenţele, şcoli în care s-a asigurat doar supravegherea copiilor şi administraţii care au încasat doar amenzile urgente. Pe când unii strigau grevă generală totală pe perioadă nedeterminată, alţii, precum poliţiştii, protestau prin grevă japoneză.

750 de mii de bugetari au încercat imobilizarea ţării pentru o zi. Cele 12 federaţii sindicale din sănătate, învăţământ, administraţie şi poliţie, s-au reunit ieri, cerând negocieri pe Legea salarizării unitare, pe concediile forţate fără plată şi pe disponibilizări.

Cu toate că, încă de săptămâna trecută, se poartă discuţii pe aceste teme la Ministerul Muncii, liderii sindicali ameninţă cu încă un miting chiar de "Zilele Mondiale ale Muncii Decente" şi, de ce nu, cu instaurarea unei greve generale pe termen nelimitat.

Bugetarii sunt în grevă pentru revendicări parţial nejustificate după părerea mea. Aceştia se tot leagă de Legea salarizării unitare care încă de la început a fost greşit înţeleasă. Această nemulţumire este întreţinută în mod artificial, datorită neînţelegerii fenomenului. Prin intrarea Legii salarizării unitare în vigoare de la 1 ianuarie 2010, nimeni nu pierde niciun ban. Salariile mari vor avea o stagnare sau o creştere lentă, pe când cele mici vor creşte într-un ritm mai alert în vederea ajungerii la un nivel egal cu cele mari.

Cinstit ar fi să recunoaştem că aceştia plâng de fapt după haosul de până acum care permitea sporuri fără număr şi orice abuz, aşa cum au fost învăţaţi de pe vremea Guvernului Tăriceanu. Fostul guvern, prin cheltuirea banilor fără responsabilitate, fiind direct învinuit de criza actuală mult mai dură în România decât în multe alte ţări.

Guvernul, după cum ne asigură şi prim-ministrul Emil Boc, asigură plata salariilor şi a pensiilor pe anul 2009 şi pe 2010 pană ne vom mai redresa cât de cât, în ciuda deficitului bugetar actual de -5%.

Protestatarii nu conştientizează faptul că prin acţiunile lor pot pune în pericol plata salariilor şi a pensiilor în toată ţara, şi în eventualitatea instaurării unei greve generale pe o perioadă mai mare de timp, statul român poate intra în faliment. În acest moment nu pot avea nici o finalizare 100% în favoare lor pentru simplul fapt că nu sunt bani, acesta fiind şi motivul pentru care Guvernul propune dialogul şi găsirea soluţiilor pentru problemele actuale împreună.

Pe de altă parte, acest protest poate fi numit, de ce nu, unul electoral, bugetarii susţinând boicotarea alegerilor prezidenţiale cu grevă generală chiar în acea perioadă. Însuşi Mircea
Geoană, în dorinţa de a-i întărâta pentru ca aceştia să ceară demiterea Guvernului Boc II, a susţinut ieri într-un interviu că, în spatele Legii salarizării unitare, există un plan de concediere a 20% din bugetari. Întrebarea mea ar fi, presupunând prin absurd că are dreptatea: nu şi PSD-ul şi-a asumat răspunderea pe această lege până acum câteva zile când s-a retras de la guvernare?