Parliamentary debates

Doru Doru Braşoan Leşe:

"Maramureş - civilizaţie unică din lemn şi piatră"

Necesitatea ocrotirii, conservării şi dezvoltării pădurilor nu mai trebuie motivată, deoarece sunt cunoscute fără nici un dubiu rolul si funcţiile pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră pentru economia naţională, pentru toţi cetăţenii.

În urmă cu mai multe decenii, România se afla, sub raportul volumului de masă lemnoasă, pe locul al patrulea în Europa, fondul forestier depăşind 6.378.000 ha, adică 26,8% din suprafaţa ţării.

Nicolae Iorga, în prefaţa la Documentele lui Hurmuzaki, vol.X, pag. XXY, spunea: "Din vestiţii codri, astăzi dispăruţi în parte, ţara noastră era silită să dea turcilor, cu preţuri comode pentru aceştia sau gratis, lemne pentru cetăţile dunărene, lemne pentru casele din Constantinopol, lemne pentru poduri, lemne pentru corăbii."

Cel de-al doilea val de secătuire a pădurilor în ţara noastră este declanşat, culminând in perioada dintre cele două războaie mondiale.

În ultimele secole, fondul forestier al ţării noastre a pierdut cel puţin 5 milioane hectare de pădure. Potrivit datelor statistice, în mai puţin de o sută de ani, respectiv din 1829 până în 1922, au fost defrişate aproape 3 milioane hectare, adică aproape jumătate din actuala suprafaţă a fondului forestier naţional. Din acestea, peste un milion hectare de păduri au fost distruse prin aplicarea Legii din septembrie 1920 privind înfiinţarea de păşuni comunale.

Ponderea pe care suprafaţa fondului forestier naţional o ocupă în teritoriul naţional este de 26,8%, România situându-se din acest punct de vedere pe locul 17 în Europa.

Fondul forestier pe picior însumează un volum total de 1.350 milioane mc (39% răşinoase, 37% fag, 13% stejar si 11% alte foioase),- volumul mediu de masă lemnoasa la hectar fiind de 217 mc, iar creşterea medie anuală la hectar de 5,6 mc.

Aplicarea legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere a produs în ultimii ani mutaţii importante asupra structurii proprietăţii, în sensul creşterii numărului proprietarilor. Astfel, din suprafaţa de 6.396.986 ha, reprezentând fondul forestier naţional la momentul actual, 4.234.135 ha sunt păduri proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţionala a Pădurilor - Romsilva, iar diferenţa de 2.162.851 ha aparţin unităţilor administrativ-teritoriale, persoanelor juridice si persoanelor fizice.

În perioada de aplicare a legilor fondului funciar, noţiunea de proprietate privată asupra pădurilor a fost interpretată de o mare parte a noilor proprietari în mod eronat, determinând ca exploatarea acestora să se efectueze, în cele mai multe cazuri, fără respectarea regimului silvic.

Dragi colegi,

Doresc să salut pe aceasta cale acţiunile întreprinse de autorităţile abilitate în acest scop, pentru combaterea eficienta a infracţiunilor silvice care, de altfel, se află în continuă creştere in Maramureş. De asemenea, apreciez că pe linie de prevenire s-a acţionat atât în baza planurilor de acţiune proprii, cât şi conform unor planuri comune pe linie silvică, întocmite la nivel judeţean în comun cu celelalte instituţii cu atribuţiuni în domeniu. Astfel, în primul trimestru al acestui an, în Maramureş, infracţiunile silvice au fost în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. În ceea ce priveşte tăierea arborilor, în acest an s-au înregistrat 38 de infracţiuni, cu un volum total de masă lemnoasă de 506 mc. Valoarea lemnului dispărut se ridică la 137.790 lei. De asemenea, s-au înregistrat 73 contravenţii, cu un volum de masă lemnoasă de 67 mc, în valoare de 9.219 lei. Cele mai multe infracţiuni s-au înregistrat pe raza Ocoalelor Silvice Poieni (13), Vişeu (9) şi Mara (6). Personalul silvic nu a reuşit să justifice 252 mc de lemn, în valoare de 58.377 lei, prejudiciul în această situaţie fiind recuperat de la pădurarii gestionari ai cantoanelor silvice, cărora li se vor reţine bani din salariu.

În ciuda neregulilor înregistrate în jurul gaterelor, echipe mixte formate din lucrători silvici, jandarmi si poliţişti au efectuat controale în trafic pentru a afla provenienţa materialului lemnos transportat. Astfel, în primul trimestru al anului au avut loc 298 de astfel de acţiuni, ocazie cu care au fost depistaţi 93 de contravenienţi. Cu aceasta ocazie a fost confiscat un volum de masă lemnoasă de 233 mc., în valoare de 67.780 lei. În atenţia silvicilor au intrat şi activităţile desfăşurate în jurul instalaţiilor de debitat. Aici se comit cele mai mari nereguli în privinţa masei lemnoase. Din totalul celor 64 de acţiuni, s-au înregistrat 12 contravenţii, confiscându-se 233 mc, în valoare de 14.600 de lei. Anul trecut, în primele trei luni, acţiunile întreprinse au fost mult mai intense. Astfel, au fost efectuate 141 de controale, ocazie cu care s-au înregistrat 34 de contravenţii, confiscându-se 26 mc de lemn, în valoare de 9.060 de lei. Astfel de acţiuni continuă, scopul acestora fiind limitarea furturilor din păduri şi transportul fără forme legale ale masei lemnoase.

Stimaţi colegi, trebuie avut în vedere că, în momentul de faţă, nu se mai poate vorbi despre pădure ca o "resursă naturală" a cărei reproducere are loc pe baza jocului orb al forţelor naturii. Înţelegerea acestui fapt constituie premisa succesului al activităţilor de ocrotire, conservare şi dezvoltare a fondului forestier.