Parliamentary debates

Domnul Alexandru Stănescu:

Concretizarea eforturilor României în domeniul securizării frontierelor, cu relevanţă deosebită sub aspectul eliminării regimului obligativităţii vizelor Schengen pentru cetăţenii români.

Justiţia şi Afacerile Interne reprezintă unul dintre cele mai importante domenii în care ţara noastră a făcut eforturi deosebite de implementare a valorilor europene, în contextul derulării negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, pe segmentul Capitolului XXIV, în perioada cuprinsă între anul 2001 şi sfârşitul anului curent.

Una dintre direcţiile primordiale pe care s-au axat aceste eforturi în domeniul JAI îl constituie securizarea frontierelor, ca segment de referinţă în domeniul controlului fenomenului migrator, cu relevanţă deosebită pentru ţara noastră în contextul în care graniţa de vest a României urmează să devină, de la data aderării, frontieră externă a Uniunii Europene.

De asemenea, demersurile întreprinse de ţara noastră pe acest segment au fost destinate, în egală măsură, eficientizării controlului pe întreaga frontieră română, în vederea prevenirii şi combaterii manifestării fluxurilor migratorii ilegale care ar putea traversa ţara noastră, având ca destinaţie statele membre ale Uniunii Europene.

Acest proces complex de securizare a frontierelor naţionale a cunoscut progrese semnificative şi constante în decursul perioadei de referinţă, progrese fundamentale pe asigurarea prealabilă a unui cadru legislativ corespunzător, concretizat prin adaptarea de către Parlament şi de către Guvernul României a unor acte normative definitorii:

• O.U.G. nr.104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră române (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.81/2002);
• O.U.G. nr.105/2001 privind frontiera de stat a României (aprobată prin Legea nr.2143/2003, cu modificările şi completările ulterioare);
• Modificările succesive aduse la O.G.nr.65.1997 privind regimul paşapoartelor în România (aprobată prin Legea nr.216/1998);
• O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.357/2003);
• H.G.nr.943/2001 privind înfiinţarea Grupului Interministerial pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, cu modificările şi completările ulterioare;
• H.G.nr.482/2003 pentru aprobarea Strategiei managementul integrat al frontierei de stat în perioada 2003-2006.

De asemenea, ţara noastră a încheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre ale Uniunii Europene şi cu majoritatea statelor a căror populaţie manifestă o pronunţată tendinţă de emigrare, astfel cum au fost acestea identificate de structurile specializate din cadrul Uniunii Europene (instrument juridic a cărui eficienţă a fost demonstrată prin scăderea semnificativă a cazurilor de cetăţeni români care rămân în mod ilegal pe teritoriile statelor europene, respectiv a străinilor pe teritoriul României), precum şi acorduri privind regimul vizelor şi circulaţia persoanelor, cu statele vecine României şi cu alte state, conform angajamentelor asumate de ţara noastră prin documentul de poziţie la Capitolul XXIV.

O realizare deosebit de importantă în acest context o constituie şi punerea în circulaţie a unor noi paşapoarte româneşti, precum şi a unor documente de călătorie care se eliberează străinilor de către autorităţile române, având un grad de securitate, potrivit standardelor europene în această materie.

Profesionalizarea personalului operativ din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, precum şi asigurarea tehnico-materială corespunzătoare în punctele de trecere a frontierei şi a unităţilor având ca misiune paza frontierei de stat, constituie un alt domeniu în care progresele înregistrate s-au materializat în realizarea unei diminuări certe şi semnificative a migraţiei în România.

Procesul securizării graniţelor, potrivit condiţiilor impuse de forurile europene, urmează să fie definitivat în cursul anului viitor şi până la data aderării la Uniunea Europeană, prin finalizarea demersurilor de informatizare a tuturor punctelor de trecere a frontierei (sistemul SIF), precum şi de implementare a sistemului "Viza on-line" care va putea fi interconectat, după aderare, la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS - sistem de urmărire internaţional asistat pe calculator).

Garanţia concretizării în mod eficient şi conform cu condiţiile impuse ţării noastre în această materie o constituie Uniunea Europeană la aceste demersuri. Astfel, Consiliul miniştrilor de justiţie şi ai afacerilor interne din Uniunea Europeană (Consiliu JAI), reunit la Bruxelles la data de 7 decembrie 2001, a votat în unanimitate ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români.

Această decizie (denumită oficial "Regulamentul conform căruia solicitanţii români vor putea, începând cu 2 ianuarie 2002, să călătorească fără viză în spaţiul Schengen pentru perioade de până la trei luni") nu a fost însoţită de nici un fel de restricţii şi nici de perioade de probă, aşa cum s-a întâmplat în cazul Bulgariei.

Hotărârea Consiliului JAI a fost, de altfel, confirmată de către Consiliul European reunit la Laeken în perioada 13-14 decembrie. Demersurile constatate întreprinse de autorităţile române pentru menţinerea acestei facilităţi şi-au manifestat, până în prezent, eficienţa, decizia Consiliului JAI fiind precedată, pe plan intern, de adoptarea a două reglementări menite să asigure exercitarea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor români în spaţiul Schengen, respectiv O.U.G. nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetăţenii românilor, la ieşirea din ţară, a condiţiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene şi în alte state (aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.177/2002) şi Ordinul Ministrului de interne nr.177/2001 pentru stabilirea cuantumului sumei minime în valută liber convertibilă pe care cetăţenii români trebuie să o deţină la ieşirea din ţară, când călătoresc în scopuri particulare în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state.

Aprecierile pozitive ale forurilor europene cu privire la progresele României în domeniul de referinţă, au fost de curând confirmate şi prin concluziile Delegaţiei Comisiei Europene, cuprinse în Raportul de ţară pentru anul 2003, în conţinutul cărora, la secţiunea "Acquis", se precizează că "s-au înregistrat progrese legislative în cele mai multe sectoare din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, în special în ceea ce priveşte migraţia, combaterea crimei organizate... etc".