Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De vineri dimineaţa, din momentul în care rezultatul scrutinului pentru alegerea preşedintelui PSD a consfinţit ieşirea din scenă a domnului Ion Iliescu, automat, conducerea aleasă a fostului partid de guvernământ a proclamat victoria reformei în partid. O parte din mass-media a ţinut isonul acestor declaraţii. Daţi-mi voie să consider că nu se poate vorbi de reformă. Dacă privim lista celor aleşi în conducerea PSD, nu observăm decât un singur nume nou: cel al primăriţei din Sighet, Eugenia Godja, intrată pe cel de-al treilea loc rezervat pentru femei la nivelul vicepreşedinţilor.

În rest, pe cine întâlnim? Opt foşti miniştri şi premierul unui guvern care numai în 2004 au sacrificat, din raţiuni electorale, problemele legate de integrarea în Uniunea Europeană şi au contribuit din plin la decizia UE de a introduce clauza de salvgardare. Cei doi foşti preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului care au acceptat cu seninătate ca forul legiuitor al ţării să devină o anexă a Guvernului PSD. Un fost secretar de stat care nu a reuşit să salubrizeze serviciile către populaţie şi un fost consilier prezidenţial.

Defilând la nivelul conducerii tot cu vechea şi mult criticata gardă, orice tentativă de reformă în PSD devine o noţiune pur teoretică. Sigur, s-ar putea ca o serie de oponenţi ai mei să-mi reproşeze faptul că nu iau în calcul că eminenţa cenuşie, Viorel Hrebenciuc, un "greu" ca Dan Ioan Popescu nu se regăsesc în echipa de conducere. Este adevărat. Dar absenţa lor se datorează scăderii numărului de vicepreşedinţi şi a jocurilor de culise din timpul congresului. Mai mult, privind pe scara ierarhică în jos, găsim în proporţie de 95% aceeaşi garnitură de baroni şi de satrapi locali despre care nici nu mai este rost să comentăm ceva.

S-ar putea să fiu întrebat de ce sunt eu îngrijorat de cine conduce şi cum s-au desfăşurat alegerile din PSD. Am să explic care sunt motivele îngrijorării : pentru că suntem acum în postura unei ţări care trece pragul Europei şi nimănui nu-i este indiferent modul în care se comportă principalul partid de opoziţie. Pentru că nu doar cei de la Putere trebuie să se alinieze cerinţelor europene, ci şi reprezentanţii Opoziţiei.

Şi mai am un motiv de (mare) îngrijorare. Este vorba de o afirmaţie din prima declaraţie a exministrului de externe, a învinsului din primul tur pentru primăria Capitalei, Mircea Geoană, adică a celui care scriptic a devenit preşedintele PSD, făcută la puţine minute după scrutin. "...vom face multe necazuri actualei puteri".

Ce înseamnă acest lucru? Un prim semnal al reformei PSD? Nu! Este un semnal clar că şi în continuare PSD va pune în faţă interesele de partid în detrimentul interesului naţional. Puterii nu i se pot face necazuri. Necazuri i se pot face doar României. Şi, mai departe, totul se va răsfrânge asupra cetăţeanului. Pentru că, din dorinţa de a reveni la Putere, PSD este gata să sacrifice totul şi să facă orice necaz, repet, nu Puterii, ci României. Şi o astfel de declaraţie, fostul şef al diplomaţiei Române o face doar cu patru zile înainte de semnarea Tratatului de Aderare. Orice comentariu este de prisos.

Iar în loc de post scriptum, tot liderii PSD au declarat că la ultimul Congres, au avut loc alegeri democrate, deci concluzionăm că în 10 ani la guvernare s-a aflat un partid nedemocratic.

Vă mulţumesc.