Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Firczak:

"Salvaţi limba română!"

A devenit, din păcate, o obişnuinţă să se folosească în limba română, vorbită sau scrisă, foarte multe cuvinte străine. Mă refer la cele care au corespondent în limba română.

Eu fiind cercetător al trecutului cultural, al unor interferenţe din Epoca Luminilor, am constatat cu satisfacţie grija pentru afirmarea limbii naţionale la germani, cehi, ruteni, maghiari, polonezi, români etc.

O modalitate semnificativă era recomandarea nefolosirii unor împrumuturi lingvistice dacă în limba de bază există corespondent. Dicţionarele fie lingvistice, fie enciclopedice susţineau acest deziderat.

Azi, te duci la hotel şi te întreabă: "Când să vă facem check-out-utul?". Le este ruşine să spună: "Când eliberaţi camera?" Vin la comisiile parlamentare reprezentanţii ONG-urilor şi spun : "Noi am targetat..." Le este ruşine să spună: "Ţinta noastră este..." La un important post de radio, la o emisiune duminică după amiază realizatorul spune: "Stimaţi ascultători, se aude gigălul din studio..." Le este greu să spună fundalul sonor? Pur şi simplu, mă înfior când aud...

Am urmărit marea întrunire NATO de la Bucureşti. Germanii, francezii, italienii, ungurii nu au folosit, la ştirile televiziunilor lor, niciodată termenul "summit". În limbile respective s-a spus: reuniunea la vârf de la Bucureşti. Foarte frecvent în loc de servicii secrete se spune "secret service".

Identitatea unei naţiuni datorează enorm limbii scrise şi vorbite. Aderarea la Uniunea Europeană nu ne impune deloc să ne pierdem identitatea. Dimpotrivă. Ne cere să o afirmăm. Stâlcind limba română, apelând la barbarisme lingvistice nu facem decât să ne desconsiderăm pe noi înşine.

Credem că este nevoie ca Academia Română să impună, prin mijloace specifice, respectul pentru limba română.