Parliamentary debates

Domnul Vasile Gherasim:

Anii 90' au însemnat pentru mulţi dintre noi speranţa unei vieţi mai bune, într-o societate democratică unde credeam cu toţii că ne putem exprima liber, fără angoasa pe care am simţit-o timp de 50 de ani de dictatură comunistă. În acelaşi timp, entuziasmul pe care cu toţii l-am simţit atunci nu ne-a aparţinut exclusiv nouă. Pe 6 mai 1990 am împărtăşit speranţa şi bucuria momentului împreună cu românii de peste Prut. atunci, pentru prima oară în 50 de ani, chiar dacă doar pentru câteva clipe, am fost uniţi.

Iată că se împlinesc 20 de primăveri de atunci şi astăzi asistăm la un alt moment marcant în relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Moldova. Vreau să îi urez pe această cale un bun-venit călduros Excelenţei sale, domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele interimar al Republicii Moldova, şi întregii delegaţii care îl însoţeşte în aceste zile la Bucureşti.

am pornit împreună cu Republica Moldova un drum, conduşi de o formidabilă ambiţie de a ne integra în Uniunea Europeană ca membri cu drepturi depline, cât mai repede şi în condiţii cât mai eficiente pentru statele noastre. Mă simt mândru când observ progresele pe care le-am făcut împreună, deşi pe alocuri drumul a fost poate şi anevoios. A fost nevoie de 17 ani pentru ca România să capete titlul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. După cum ştim cu toţii, acordarea acestui titlu reprezintă doar începutul unor eforturi consistente de modernizare şi reformă, care sunt menite să aducă România la standardele europene. În opinia mea, acum este momentul ca eforturile de modernizare ale României şi ale Republicii Moldova să redevină comune.

În actuala structură politică şi economică europeană, cred că viitorul Republicii Moldova este strâns legat de cel al României. Cel mai important argument în această privinţă este faptul că avem nevoie să ne apărăm reciproc interesele într-o lume care, cel puţin din punct de vedere economic, este din ce în ce mai competitivă.

Trebuie să recunoaştem că sunt încă destule lucruri de făcut pentru a ajunge la o stabilitate economică şi politică pe ambele maluri ale Prutului. Totuşi Moldova şi deopotrivă România încep să conştientizeze necesităţile de reformă la cele mai fundamentale nivele legislative, aici mă refer, desigur, la legea fundamentală a oricărui stat democratic, Constituţia.

În România deja procesele de revizuire a Constituţiei sunt pe cale să demareze. În Moldova, după cum recunoaşte şi Preşedintele interimar al Republicii, este nevoie de soluţii care să scoată statul dintr-o criză constituţională care poate ridica costuri mari pe plan politic şi implicit economic şi financiar. Iată că problemele cu care ne confruntăm şi unii şi alţii nu sunt atât de diferite.

Vreau să mă apropii de finalul acestei declaraţii făcând un apel către colegii mei din Parlament, un apel la unitate şi solidaritate cu Republica Moldova. Ţin, de asemenea, să salut măsurile pe care Guvernul României le-a adoptat de-a lungul timpului pentru suportul cetăţenilor Republicii Moldova. Un exemplu concludent în această privinţă este recenta înfiinţare a Agenţiei Naţionale pentru Cetăţenie, care am încredere că va ajuta la organizarea unui sistem mult mai eficient de redobândire a cetăţeniei române pentru basarabeni şi nu numai.

În încheiere, vreau să spun că am urmărit cu un deosebit interes şedinţa festivă din 25 aprilie, ţinută de deputaţii din primul parlament al Republicii Moldova, pentru a semna din nou Declaraţia de Independenţă, document ce din păcate a fost pierdut în urma evenimentelor nefericite din 7 aprilie anul trecut. Poate în astfel de momente se inaugurează un nou drum spre vest al Republicii Moldova, un drum pe care sunt convins că nu îl va face singură.