Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu

Sittings of the Chamber of Deputies of October 25, 2011

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.122/2011
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 25, 2011

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:  
  1.40 Gheorghe Ciobanu - declaraţie politică cu tema: "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50 a transformat piaţa bancară într-un mediu mult mai concurenţial";

 

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50 a transformat piaţa bancară într-un mediu mult mai concurenţial"

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50 şi legea privind aprobarea sa reprezintă pasul cel mai mare făcut de statul român către rezolvarea problemei costurilor mari pentru împrumuturile luate de români şi chiar pentru reducerea abuzurilor pe care le comiteau câteodată băncile. La mai bine de un an de la publicarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50, sectorul bancar din România a făcut progrese semnificative, înregistrând, practic, un nou boom.

De data aceasta creşterea se reflectă aproape exclusiv în creditele refinanţate. Volumul acestora aproape că s-a dublat pe fiecare lună a anului 2011. Dacă în perioada iunie 2009 - mai 2010 numărul refinanţărilor a fost de 85.000 de credite, în intervalul iunie 2010 - mai 2011 creditele refinanţate au ajuns la 160.000. Cuantumul total al creditelor refinanţate este de 2.169 de miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro, iar această creştere explozivă este rezultatul firesc al condiţiilor mult mai favorabile pentru clienţi prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50.

Cel puţin 160.000 de clienţi au beneficiat în mod direct de reducerea sau renunţarea la comisioanele de rambursare anticipată. Iar acestora li se adaugă alţi 229.000 de clienţi care au făcut rambursări anticipate parţiale sau care şi-au schimbat condiţiile de creditare în bine, fără să purceadă la refinanţări.

Economiile făcute de populaţie la plata creditelor, luând în considerare o reducere medie cu 3% a comisionului de rambursare la refinanţare, se ridică la 65 de milioane de lei (peste 15 milioane de euro) la împrumuturile în euro şi aproximativ 10 milioane de euro la cele în valută. La acestea se adaugă 16 milioane de lei şi 7,85 de milioane de euro la rambursările anticipate. În totalitate, economiile numai din comisioane se apropie de 40 de milioane de euro.

Sigur că economiile făcute nu au o pondere foarte mare dacă le raportăm la volumul total al creditelor românilor. Însă pentru aceia dintre români care s-au dovedit buni platnici şi au dorit să-şi refinanţeze sau să-şi plătească anticipat împrumuturile, economia este considerabilă.

Mai mult, modificările mă încurajează să cred că piaţa bancară românească se va apropia din ce în ce mai mult de modelul existent în Occident: profituri făcute de instituţiile financiar-bancare mai mult din împrumuturi sigure, decât din dobânzi mari la credite toxice, care, pe termen lung, se pot dovedi extrem de periculoase. Îmbunătăţirea condiţiile de finanţare şi refinanţare reprezintă argumente solide să spunem că, măcar în zona băncilor, România nu va avea de suferit în cazul unui posibil al doilea val al crizei economice.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50 a reuşit astfel să creeze un mediu mult mai concurenţial la nivelul băncilor din România. Acestea au început să se lupte pe clienţii buni platnici, într-o perioadă în care numărul creditelor toxice a tot crescut la nivel european, dar şi la noi în ţară. Faptul că românii pot să-şi plătească ratele mai devreme fără să fie penalizaţi pentru asta şi că pot lua împrumuturi în condiţii semnificativ mai bune ca înainte de ordonanţă este un mare pas înainte.

În final, nu pot decât să mă declar optimist că, după ce acest proces firesc al refinanţărilor, îşi va fi încheiat etapa, băncile se vor orienta din nou către acordarea de împrumuturi către populaţie, dar mai ales către firme. Pentru a evita o nouă perioadă dificilă pentru economia românească, avem nevoie de repornirea reală a creditării. Firmele româneşti vor avea astfel şansa să funcţioneze în regim normal, într-un moment dificil pentru Europa. Ar putea fi un avantaj competitiv pe care îl obţinem astfel.