Parliamentary debates

Domnul Emil Rădulescu:

Se zice că întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt oglinda de sănătate a economiei unei ţări. Imaginea României pe care o reflectă această oglindă nu arată prea bine. De-a lungul timpului, mediul economic românesc nu a fost favorabil micilor afaceri, iar temerarii care s-au aventurat au avut de luptat cu o serie de probleme: munţi de autorizaţii la înfiinţare, lipsa programelor de finanţare, inflaţia galopantă, fiscalitatea înrobitoare compusă din 37 de tipuri de taxe şi impozite etc.

Ultimele statistici arată că la finele anului 2002 în România erau active 411.000 de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), care reprezintă mai mult de 89% din totalul firmelor din ţară. Dintre acestea, peste 375.500 sunt microfirme, adică au o cifră de afaceri până în 100.000 de euro şi maximum nouă angajaţi, 28.783 sunt firme mici, iar 6.817 sunt mijlocii. Totodată, micuţele IMM-uri au creat 1,72 milioane locuri de muncă, din cele 4,3 milioane existente la nivelul economiei naţionale.

Afacerile preferate ale românilor sunt în comerţ, dacă ne luăm după numărul mare de întreprinzători care şi-au deschis buticuri, angrouri sau centre comerciale.

Peste 63% dintre întreprinderile mici şi mijlocii care activează azi în România se ocupă cu vânzarea de produse.

Serviciile au prins şi ele teren cu un procent de 16,1% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Surprinzător este faptul că numai 11,6% dintre întreprinzători au decis să facă afaceri în domeniul industrial. E drept că pentru acest gen de afaceri este nevoie de un capitol mai mare, pe care românii nu prea îl au.

La coada interesului se află turismul (0,5% dintre întreprinderile mici şi mijlocii înmatriculate) şi agricultura (2%).

În Capitală sunt concentraţi cei mai mulţi întreprinzători. A cincea parte dintre firmele mici şi mijlocii (75.355) activează în Bucureşti, iar regiunea Bucureşti-Ilfov deţine locul 1 ca număr de întreprinderi mici şi mijlocii active. Pe locul 2 se află zone din nord-vestul ţării, cu 13%, iar pe poziţia a treia se situează regiunea sud-est cu 13,3%. În schimb, zonele din vestul şi sud-vestul ţării sunt zonele în care spiritul antreprenorial se manifestă cel mai puţin. Aceste zone deţin 8,7% din totalul firmelor din ţară, respectiv 9,08%.

Conform datelor din bilanţurile contabile, numai jumătate din firmele mici şi mijlocii care sunt active în ţară realizează profit.

Concret, dintre cele 411.000 de firme au obţinut profit numai 205.282, iar valoarea medie a profitului pe o firmă este de numai 375 de milioane de lei, la nivelul anului 2002.

În ceea ce priveşte microfirmele, 20% dintre ele au încheiat anul 2002 cu profit zero, iar din restul, jumătate au realizat pierderi, jumătate profit.

Sistemul IMM-urilor întâmpină o serie de dificultăţi care se repercutează asupra activităţii lor. Problema esenţială a IMM-urilor este legată de sursele de finanţare. Dobânzile bancare rămân situate la un nivel prea înalt, având în vedere evoluţia ratei inflaţiei, iar accesul la credite este în continuare anevoios.

De asemenea, o altă piedică în calea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii o constituie costul locului de muncă, situându-se la un palier ridicat.

O altă problemă o constituie concurenţa, previzibil, tot mai serioasă a firmelor din Uniunea Europeană, ceea ce face necesară găsirea de modalităţi şi metode prin care mediul de afaceri să devină mai prietenos pentru investitorii autohtoni.