Parliamentary debates

Domnul Aurel Olarean:

"Popularizarea negativă a României în mediile internaţionale"

Săptămâna trecută, România a fost, oare pentru a câta oară, în centrul atenţiei publice internaţionale. Şi tot ca de obicei, numele nostru a fost asociat cu partea negativă a ştirilor din presa internaţională. Şi asta nu pentru că subiectele pozitive ar fi lipsit, dar, din păcate, scara de valori în a aprecia interesul pentru o ştire de presă, diferă fundamental în lume faţă de România. Cu alte cuvinte, ceea ce noi anunţam cu mare pompă a fi o realizare remarcabilă, pentru mediile internaţionale este ceva normal şi deci nu merită a fi mediatizat.

Aşa încât continuăm să fim subiectul unor ştiri deloc măgulitoare care induc opiniei publice internaţionale o părere eronată despre societatea românească. Să fim realişti şi să recunoaştem faţă de noi înşine că procentul celor care ştiu ceva mai mult despre România, este destul de mic. În general, se ştie despre corupţie, despre Dracula, că avem o agricultură la nivel de plug de lemn tras de cai, potenţial turistic nevalorificat şi...cam atât...adică se ştie că existăm undeva în Europa. Şi atunci este perfect normal ca să fim percepuţi prin prisma informaţiilor de presă. Am auzit şi voci care susţin că decât deloc, tot mai bine este să fi subiectul unei ştiri internaţionale şi să fi, deci, în atenţia opiniei publice.

În momentul în care eşti citată ca ţară de două ori într-o săptămână în scandaluri publice, trebuie totuşi să încerci să-ţi speli într-un fel imaginea. Faptul că suntem citaţi în faţa Consiliului Europei ca ţară de tranzit pentru avioanele CIA ce transportă prizonieri politici, este îngrijorător. Faptul că se susţine că, în România au fost anchetaţi prizonieri ai CIA este şi mai îngrijorător, asta implicând direct Guvernul.

Nu contează că nu suntem singuri pe aceasta listă, important este că suntem, şi chiar dacă nu este aşa, totuşi suspiciunea există şi va persista în mintea oamenilor.

Apoi cazul achiziţionării celor două fregate de lupta din Marea Britanie, subiect care a fost larg dezbătut la vremea respectivă. Poate nu are o atât de mare importanţă că în această tranzacţie s-au luat şi s-au dat comisioane, important este că acestea au fost luate de către reprezentanţi oficiali ai statului român. Iar de aici şi până la acuzaţia de corupţie la nivel înalt nu mai este decât un pas. În practica comercială din ţările occidentale, aceste comisioane sunt stipulate în contract, deci la vedere, şi sunt impozitate. Când se vor obişnui anumite persoane să respecte legea şi să nu abuzeze de BANUL PUBLIC (banul nostru, al contribuabililor)!

Normal ar fi ca, în ambele cazuri, România să ia o poziţie oficială şi să clarifice public acuzaţiile aduse. Este implicat direct statul român, nu o persoană particulară, deci lucrurile nu pot fi tratate cu indiferenţă sau ascunse sub masca nepăsării. Este vorba despre imaginea noastră, a tuturor şi, indiferent care este adevărul, lucrurile trebuiesc făcute public, cu consecinţele politice iminente.