Traian Constantin Igaş
Traian Constantin Igaş

Sittings of the Chamber of Deputies of April 10, 2007

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.47/2007
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of April 10, 2007

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.41 Constantin Traian Igaş - declaraţie politică cu titlul "Poliţia română la ceas aniversar";

 

Domnul Constantin Traian Igaş:

"Poliţia Română la ceas aniversar"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deşi vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă vorbi despre un eveniment deja consumat, nu pot să trec prea indiferent peste el, cu atât mai mult cu cât se referă la o ramură foarte importantă pentru fiecare dintre noi, cetăţenii acestei ţări, şi mă refer la Poliţia Română.

Alegerea datei de 25 martie ca zi a Poliţiei Române este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri, aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe primul drapel al Poliţiei Române.

În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele vremuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

Deşi chemată să asigure "liniştea publică şi cea a particularilor", cum se arată într-o ordonanţă din 1669 a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei, poliţia este privită, încă, cu reticenţă, dacă nu chiar cu teamă de o bună parte a populaţiei. Exceptându-i pe infractorii de toate felurile şi de toate "gradele", oamenii de bună credinţă, ei înşişi, au o strângere de inimă în contactul cu poliţia: conducători auto, care au încălcat, fără să ştie, o regulă de circulaţie, cetăţeni care nu au mutaţie etc. Sau omul cel mai pur percepe pe reprezentantul forţei publice ca pe un potenţial adversar.

Chemată să vină în sprijinul cetăţeanului, sporindu-i acestuia siguranţa sa şi a bunurilor pe care le deţine, de cele mai multe ori prin eforturi mari şi îndelungate, poliţia rămâne încă, asemeni armatei, una din instituţiile cele mai importante ale oricărui stat.

Nu cred că există vreun cetăţean care să nu-şi dorească o siguranţă cât se poate de mare a sa, a celor apropiaţi nouă, precum şi a bunurilor ce ne aparţin. Cu toţii ne dorim această securitate şi de aici ne putem da seama de răspunderea ce le revine celor cae slujesc acest domeniu. Ne dorim ca această siguranţă să vină din partea Poliţiei Române şi îmi doresc de asemenea o poliţie în sprijinul cetăţeanului, nicidecum invers.

Deşi sunt multe laturile sociale în care se impune intervenţia poliţiei, în ultima vreme au apărut câteva semnale noi de alarmă şi chiar îngrijorătoare pe care nu trebuie niciun moment să le pierdem din vedere. Combaterea criminalităţii juvenile şi în mod special a criminalităţii din şcoli, sunt doar două dintre sectoarele care au avut, în ultimul timp, un număr din ce în ce mai îngrijorător de cazhuri.

Planul pus la punct pentru aceste două sectoare, s-a dovedit unul extrem de bine organizat, acest lucru rezultând şi din faptul că numărul îngrijorător de mare al infracţiunilor din aceste sectoare, a scăzut mult în cursul anului trecut.

Nu putem să trecem indiferenţi peste toate realizările obţinute de către Ministerul de Interne, minister căruia i se subordonează şi Poliţia Română, pentru ca România să poată adera la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană. Acesta a fost unul dintre cele mai apreciate ministere de către Comisia Europeană. Realizările sale nu pot fi contestate de nimeni, ele datorându-se în mare măsură şi conducerii pe care acest minister a avut-o începând din 2005 şi până în zilele trecute, cu precădere domnului ministru Vasile Blaga.

Cu cea mai mare certitudine, putem afirma astăzi că, din cele 265 de măsuri incluse în segmentul afacerilor interne şi cele 58 de măsuri din segmentul administraţiei publice, au fost realizate integral şi chiar mai mult decât atât, au fost realizate în avans o serie de alte măsuri.

Nu putem trece nici peste paşii făcuţi pentru serviciile de eliberare a paşapoartelor, permiselor auto, înmatriculărilor auto, timpul pentru eliberarea acestora devenind mult mai scurt, iar aceste servicii şi-au ridicat şi nivelul de operativitate. Sunt lucruri pe care nu le putem controla, făcute în interesul cetăţenilor şi nu putem trece peste ele, toate fiind făcute pentru ca România să se apropie de cerinţele Uniunii Europene.

Reforma Poliţiei Române trebuie însă continuată, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre noi ne dorim cât mai puţini poliţişti în birouri şi cât mai mulţi pe stradă, lângă cetăţean, cât mai aproape de el.

Hulită, respectată, ironizată, realizând constant performanţe notabile, unele chiar de excepţie, cel mai adesea folosită de către puterea politică la modul greşit, Poiţia Română îşi are trecutul ei, dar mai ales îşi are viitorul ei.

Vă mulţumesc.