Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2008
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.31/2008
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2008 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2008
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.41 | Ioan Munteanu - declaraţie politică cu subiectul "Crescătorii de animale trebuie susţinuţi"; | ![]() |
||
|
"Crescătorii de animale trebuie susţinuţi" Protestul crescătorilor de vite care au pichetat sediile a şase mari procesatori de lapte a dovedit că mecanismele economiei de piaţă nu funcţionează în acest domeniu. Concret, nemulţumirea fermierilor este legată de faptul că preţul oferit de către procesatori - 0,5 lei pentru laptele neconform şi 0,8 lei pentru laptele conform - este departe de a acoperi cheltuielile curente de producţie. Ei au reclamat diferenţa de costuri existentă care generează inechitate, respectiv preţ UE - 0,42 euro/litru, preţ România - 0,20 euro/litru sau preţ la producător - 0,15-0,30 euro/litru, preţ la cumpărător - 1-1,8 euro/litru. Fermierii au arătat că sunt în imposibilitate să facă investiţiile impuse de către normele europene şi că nu mai pot supravieţui în aceste condiţii discriminatorii. În situaţia în care 6 litri de lapte reprezintă echivalentul unui litru de motorină, ei preferă să arunce laptele sau să-l folosească în hrana porcilor decât să-l mai livreze în pierdere. În opinia manifestanţilor, preţul corect pe care ar trebui să-l achite procesatorii ar fi de 1-1,5 lei/litru. Dacă negocierile nu vor da rezultate, fermierii sunt decişi să sisteze furnizarea laptelui, dând naştere astfel unei crize cu consecinţe nedorite. Această mişcare de protest se înregistrează în condiţiile în care cota de lapte stabilită de către Uniunea Europeană pentru România - de cca. 3 milioane de tone este prea mare, practic imposibil de realizat. Nu se poate să obţii această cantitate de lapte atunci când aprox. 64% dintre producători deţin o singură vacă, iar peste 30% dintre ei au mai mult de 60 de ani, când crescătorii sunt afectaţi de lipsa furajelor şi a fondurilor necesare pentru investiţii legate de dezvoltarea fermelor şi de creşterea calităţii laptelui. Grav este faptul că fermierii care nu au comercializat în anul de cotă cel puţin 70 % din cantitatea care le-a fost alocată sunt penalizaţi cu o diminuare a cotei, iar crescătorii care nu au comercializat deloc lapte, deşi aveau cotă, pierd dreptul de a mai livra produsul. Singura soluţie pentru reglarea situaţiei este ca preţul să fie stabilit numai prin negocieri între procesatori şi furnizori, prin confruntarea cererii cu oferta, pe baza calităţii şi cantităţii laptelui- materie primă. Este nevoie de sprijin real din partea statului pentru fermierii care înfiinţează noi capacităţi de producţie sau le dezvoltă pe cele deja existente, dar şi pentru simplii crescători de animale. De asemenea, e nevoie de finalizarea programelor care să atragă fondurile europene destinate agriculturii, fonduri inexistente în 2007 din cauza nepriceperii celor direct răspunzători de acest sector. |



