Parliamentary debates

Domnul Mircia Giurgiu:

"Cetăţenii români din străinătate sunt ai nimănui?"

După deschiderea graniţelor, în anul 1990, mulţi dintre concetăţenii noştri au ales drumul străinătăţii. Unii împinşi de nevoia unui trai mai bun, alţii din pură curiozitate. Din păcate, mulţi dintre ei şi-au găsit sfârşitul pe meleaguri străine fie din cauze naturale, fie din alte motive, aşa cum s-a întâmplat în cazul atentatelor de la New York, Madrid, Londra ori în alte ţări. Familiile rămase în ţară se confruntă cu totala lipsă de comunicare a reprezentanţelor diplomatice, aflând din presă ori de la prietenii celor plecaţi ce s-a întâmplat cu cei dragi.

Una dintre cele mai recente tragice situaţii de acest gen este cazul femeii care a decedat în Italia, iar familia a aflat teribila veste de la televizor. Şi asta la abia 5 zile după eveniment.

Articolul 5 din Convenţia de la Viena, care prezintă funcţiile consulare, începe cu cea mai importantă funcţie în viziunea consulatului, aceea de a proteja, în statul de reşedinţă, interesele statului trimiţător şi a cetăţenilor săi, persoane fizice şi juridice, în limitele admise de dreptul internaţional.

Cum au procedat reprezentaţii români în Italia? La fel ca şi în alte situaţii similare. Au aflat de la rudele din România că unul dintre cetăţenii ale căror interese ar fi trebuit să le protejeze a decedat în condiţii suspecte. Familia trebuie acum să se gândească să îşi aducă ruda acasă pentru o înmormântare potrivit obiceiului. Numai că... nu au banii necesari. La fel ca şi mulţi alţii aflaţi în aceeaşi situaţie.

Rămâne de văzut dacă acum, în al doisprezecelea ceas, autorităţile române vor da dovadă de unitate cu cei aflaţi în impas.