Parliamentary debates

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"România si românii - europeni de mâna a doua?"

Domnule preşedinte

Stimaţi colegi

Frământările pe care le declanşează în rândul populaţiei apropiata aderare a României la Uniunea Europeană, fac, de multe ori, ca bucuria să fie umbrită de sentimentul unei victorii nemeritate. Este o realitate, un fapt indubitabil, dovedit prin sondajele efectuate la nivelul populaţiei din ţările deja membre ale UE ca România intra in marea familie europeana împotriva voinţei celei mai mari părţi a membrilor săi. O majoritate zdrobitoare a membrilor de rând din clubul european s-au declarat împotriva aderării ţării noastre la UE, iar presa a speculat din plin curentul de opinie popular exprimat de aceştia. Şi totuşi liderii ţărilor Uniunii Europene au recomandat această aderare, ba chiar au fixat şi termenul pentru data de 1 ianuarie 2007, adică în mai puţin de două luni.

Decizia liderilor ţărilor UE de a nu ţine cont de dorinţele populare din ţările lor, în favoarea României, a fost interpretată la Bucureşti ca un gest datorat exclusiv dibăciei cu care ţara noastră a ştiut să convingă politic că meritam acest gest din partea Europei. Lucrurile nu stau însă deloc aşa. Din contră, liderii politici vest europeni sunt foarte dedicaţi intereselor ţărilor lor şi populaţiei locale, doar că privesc lucrurile pe termen mult mai lung decât realitatea imediat următoare. Îşi asumă astfel un risc politic enorm pentru că orice decizie luată contra voinţei populare trebuie bine cântărită şi explicată în contextul general al binelui naţional în viitor, nu în prezent. Să nu uităm reacţia negativă a electoratului francez şi olandez care chiar a votat contra Constituţiei Europene şi implicit contra extinderii UE, şi asta numai din ideea unui pericol şi atac la propria bunăstare naţională şi personală.

Dar românii nu constituie o ameninţare pentru locurile de muncă sau pentru bunăstarea muncitorului occidental, ba dimpotrivă. Deficitul de forţă de muncă în UE este estimat la circa 30 milioane de persoane în următorii 10 ani, deci muncitorii români vor absorbi o parte din locurile vacante. Şi probabil că vor fi tot acele locuri de muncă, ca şi până acum, prost plătite şi în domeniile în care muncitorul european nu se înghesuie să muncească. Apoi mai este aspectul etnic şi cultural, deloc de neglijat într-o Europă bântuită de curente xenofobe şi zguduită de atentate extremiste de sorginte religioasă. Românii sunt un popor creştin, muncitor, au o cultură europeană peste media multor ţări membre deja în UE şi, indiferent de credinţă, nu au porniri teroristo-sinucigaşe în numele religiei.

Dacă cumva muncitorii vest-europeni îşi vor pierde locurile de muncă, aceasta nu se va întâmpla din cauza românilor, ci din cauza invaziei pe piaţa de produse asiatice atractive şi mult mai competitive, iar liderii ţărilor Uniunii Europene au înţeles asta. Guvernele europene au simţit că ţările lor, membre ale UE, pierd an de an teren în competiţia mondială şi, deci, soluţia cea mai la îndemână este o extindere spre Est. Se deschid astfel noi pieţe de desfacere şi se absorb noi forţe de muncă. Avantajul Uniunii Europene pe piaţa mondială este tocmai contopirea forţei de muncă ieftine din Est cu tehnologia avansată şi capitalul financiar din Vest.

Liderii vest-europeni au înţeles perfect aceste lucruri şi au acţionat în consecinţă. Din păcate însă, o mare parte din populaţia europeană nu înţelege sau nu vrea să înţeleagă această realitate economico-socială la nivelul întregii Uniunii Europene. Dar presiunea populară a fost atât de mare încât liderii politici au fost nevoiţi să apeleze la tot felul de subterfugii politice, cel mai notoriu fiind cel referitor la organizarea de discuţii interminabile privind aderarea sau amânarea primirii României în UE, pentru a se lăsa impresia că se ţine cont de dorinţa maselor, când în fond jocurile erau de mult făcute şi extinderea Uniunii Europene spre Est era demult decisă. Din păcate xenofobia faţă de noii membri europeni exista şi va mai dura ceva vreme până când lucrurile se vor aşeza pe făgaşul lor normal.